Otrăvirea alimentară, o afecțiune cauzată de consumul de alimente contaminate cu agenți patogeni sau toxine, poate genera o semnătură neurologică specifică în creier, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Institutul de Neuroștiință al Universității Princeton.
Cercetarea, publicată în revista Nature în aprilie 2025, oferă noi perspective asupra modului în care creierul procesează și memorează experiențele negative legate de intoxicațiile alimentare.
Studiul, efectuat pe șoareci de laborator, a identificat un mecanism neurologic specific în amigdală, regiunea cerebrală responsabilă pentru detectarea pericolelor pe baza informațiilor senzoriale.
Experimentul a demonstrat că, deși există o întârziere considerabilă între momentul ingestiei și apariția simptomelor, creierul dezvoltă o asociere puternică între alimentul consumat și disconfortul ulterior.
Cercetătorii au testat această ipoteză oferind șoarecilor o băutură cu aromă de struguri, urmată de administrarea unei substanțe care induce greața după treizeci de minute.
În urma acestei experiențe, animalele au dezvoltat o aversiune persistentă față de băutura respectivă, refuzând consecvent consumul acesteia în încercările ulterioare.
Acest comportament sugerează prezența unui mecanism neurologic de tip „semnal de alarmă”, care ar putea explica de ce oamenii își amintesc cu claritate episoadele de intoxicație alimentară și dezvoltă aversiuni față de alimentele asociate cu acestea.
Această capacitate ar putea avea rădăcini evolutive, servind ca mecanism de protecție împotriva expunerii repetate la surse potențial periculoase de hrană.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a confirma prezența și funcționarea acestui mecanism în creierul uman.
Intoxicațiile alimentare continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică, manifestându-se prin simptome precum vărsături, dureri abdominale, cefalee și oboseală fizică, putând avea în cazuri extreme consecințe fatale.
