O nouă cercetare aduce argumente solide în sprijinul ideii că o depresiune circulară din sudul Franței, unde se află o vie, este, de fapt, un crater de impact antic. Analiza amănunțită a sitului confirmă prezența unei anomalii magnetice chiar în centrul acestei depresiuni.
Mai mult, fragmentele de rocă descoperite în interiorul și în jurul adânciturii prezintă semne clare, indicând faptul că au fost supuse unui șoc violent.
Domeniul „Le Domaine du Météore”, situat în apropiere de Cabrerolles, în departamentul Hérault, a fost identificat pentru prima dată, cu titlu provizoriu, ca un posibil crater meteoric în anul 1950. Totuși, un studiu din 1964 a contestat această ipoteză.
Cercetătorii de atunci argumentau că depresiunea nu avea o margine înălțată, specifică multor cratere de impact, și nu reușiseră să identifice nicio dovadă a anomaliilor de câmp magnetic, asociate de obicei cu astfel de situri.
Însă, geologul Franck Brenker și echipa sa de la Universitatea Goethe din Frankfurt, Germania, au inițiat o nouă investigație, mult mai aprofundată, a craterului, efectuând două vizite distincte.
Prima a avut ca scop colectarea de eșantioane pentru microanalize, iar cea de-a doua a vizat, printre altele, sondarea câmpului magnetic al zonei.
Aceste noi descoperiri au fost prezentate în 2023, în Texas, în cadrul prestigioasei Conferințe de Științe Lunare și Planetare, un eveniment care reunește anual specialiști internaționali pentru a împărtăși cele mai recente rezultate în domeniul științelor planetare.
Pe parcursul analizelor lor, cercetătorii au constatat că fragmentele de rocă din și din jurul depresiunii prezentau, într-adevăr, semne sugestive de șoc violent, inclusiv buzunare de rocă topită și reîntărită.
Echipa a identificat și numeroase mici noduli bogați în nichel și fier, comparabili cu cei descoperiți în alte cratere de impact.
Geologul a explicat că aceste microsfere se formează fie prin abraziunea meteoritului în atmosferă, fie exclusiv în timpul impactului, atunci când o mare parte din meteoritul de fier se topește și reacționează ulterior cu oxigenul din aer.
În plus, aceste sferule conțineau particule microscopice de diamant, minerale care se formează doar sub presiune extrem de ridicată. Analizele au mai dezvăluit și o scădere semnificativă a câmpului magnetic pe măsură ce se apropie de centrul depresiunii, un fenomen tipic pentru craterele de impact.
Acesta se întâmplă atunci când impactul distruge pur și simplu rocile magnetice sau, într-o măsură mai mică, perturbă magnetismul acestora prin realinierea atomilor responsabili de crearea câmpului magnetic inițial.
Toate aceste dovezi sugerează că, cel mai probabil, este vorba despre un crater de impact. Noua cercetare nu oferă, în schimb, o estimare a vechimii, spre deosebire de site-ul cramei, care indică o vârstă de aproximativ 10.000 de ani.
Prezența craterelor de impact rămâne un fenomen relativ rar pe Pământ, planeta noastră fiind supusă eroziunii constante și mișcărilor plăcilor tectonice.
Cele mai mici dintre ele, precum cel de la Domaine du Météore, care măsoară doar două sute de metri în diametru și treizeci de metri adâncime, sunt cel mai predispuse să dispară în timp. La nivel mondial, sunt cunoscute doar trei cratere cu un diametru mai mic de 300 de metri.
