Orașul San Francisco a lansat o acțiune judiciară fără precedent împotriva mai multor giganți ai industriei alimentare, deschizând o nouă pagină în lupta împotriva comercializării produselor ultra-procesate.
Nucleul acuzației este o comparație inedită cu tacticile folosite de-a lungul timpului de industria tutunului, vizând în primul rând ascunderea riscurilor pentru sănătate asociate acestor produse.
De multă vreme, „junk food” sau alimentele de tip fast-food sunt asociate cu o creștere a riscurilor de boli cronice. Vorbim aici despre obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială și afecțiuni cardiovasculare.
Pe lângă acestea, s-au semnalat probleme precum oboseala cronică, deficiențele nutriționale, tulburările digestive și de somn. Mai mult, alimentația nesănătoasă poate avea consecințe negative și asupra sănătății mintale, contribuind la depresie și tulburări cognitive.
O cercetare din 2025 a explorat inclusiv posibile riscuri de alterare a memoriei. În acest context, orașul San Francisco a decis să acționeze, intentând oficial un proces împotriva a unsprezece companii din sectorul agroalimentar, conform unui document publicat pe 2 decembrie 2025.
Această inițiativă marchează, potrivit observatorilor, prima acțiune judiciară de o asemenea anvergură care echivalează produsele ultra-procesate cu cele ale industriei tutunului. Printre companiile vizate se numără nume sonore precum Coca-Cola, PepsiCo, Nestlé, Mondelez, Kellogg’s și Kraft Heinz.
Procurorul din San Francisco, David Chiu, le acuză pe acestea că utilizează tactici identice de concepere și vânzare a unor produse care creează dependență, tactici similare cu cele ale „Big Tobacco”, termen ce denumește cele mai mari corporații globale din industria tutunului.
Cu toate acestea, înțelegerea acestei comparații între produsele alimentare ultra-procesate și cele din industria tutunului necesită o analiză nuanțată. Alimentele sunt, prin natura lor, mai complexe decât tutunul.
Decenii de observații au confirmat fără echivoc riscurile fumatului, însă în privința produselor alimentare, oamenii de știință nu sunt la fel de categorici.
Principalul obstacol rezidă chiar în definirea și aplicarea termenului de „ultra-procesat” pentru anumite produse, deși experții recunosc similitudini notabile între cele două industrii și articolele pe care le comercializează.
De pildă, biscuiții Oreo, chipsurile Pringles și băutura Coca-Cola au fost deja asociate cu o creștere a riscurilor de supraponderabilitate și obezitate, condiții responsabile pentru milioane de decese anual la nivel mondial, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
În ceea ce privește strategiile, companiile ar semăna îndoială cu privire la produsele lor, susțin reclamanții. Un exemplu concret este cel al companiei Coca-Cola, care, în urmă cu aproximativ un deceniu, a finanțat un grup de reflecție ce minimiza legătura dintre obezitate și alimentație.
Aceeași companie a fost ținta unui proces și în 2016, în legătură cu una dintre mărcile sale de apă îmbuteliată, Vitaminwater. Atunci, acuzația viza publicitatea înșelătoare, care afirma că renumita băutură conținea doar vitamine și apă.
În cele din urmă, confruntarea s-a încheiat cu o înțelegere amiabilă, înainte ca Coca-Cola să își modifice comunicarea, precizând că apa conținea, într-adevăr, îndulcitori. Evident, această comparație cu industria tutunului nu este pe placul companiilor vizate. Într
-un articol publicat de The Atlantic pe 16 decembrie 2025, un purtător de cuvânt al Consumer Brands Association – principalul lobby american din industria agroalimentară – a încercat să minimizeze importanța cazului, declarând că mărcile menționate dispun de o varietate de opțiuni cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr.
În așteptarea deznodământului procesului, cetățenii americani rămân mari consumatori de produse ultra-procesate, potrivit unui sondaj recent realizat de Morning Consult.
În timp ce taxele pe țigări au contribuit în mod evident la scăderea ratei fumatului în țară, orice proiect de taxare a alimentelor nesănătoase rămâne, pentru moment, în faza de discuții.
Aceeași situație se observă și în comunicare, unde există o prevenție clară împotriva fumatului, dar aproape nimic similar în ceea ce privește alimentația de tip „junk food”.
