O expediție științifică recentă, condusă de Institutul de Științe și Tehnologii de Mediu al Universității Autonome din Barcelona, a adus în prim-plan fenomenul accelerat al Atlantificării Oceanului Arctic.
Acest proces, o consecință directă a încălzirii globale, implică pătrunderea apelor calde și sărate din Atlantic în apele polare, perturbând astfel fragilul echilibru ecologic al acestei regiuni esențiale pentru planetă.
Nava de cercetare oceanografică Sarmiento de Gamboa a parcurs, între lunile august și septembrie, distanța dintre Vigo, Spania, și Reykjavik, Islanda.
Pe parcursul acestei călătorii, echipa de cercetători a colectat mostre de apă și sedimente din diverse medii marine, de la apele subtropicale ale Insulelor Azore până la gheața polară din Svalbard.
Au fost realizate și experimente la fața locului pentru a studia biodiversitatea marină și rolul acesteia în reglarea ciclului carbonului, cu o atenție specială acordată planctonului calcifiant, organisme microscopice vitale pentru chimia oceanului și extrem de sensibile la schimbările de temperatură și acidificare.
Observațiile realizate în arhipelagul Svalbard indică o creștere a temperaturilor de suprafață peste media ultimelor două decenii și prezența unor specii de plancton caracteristice unor latitudini mai joase.
Această intruziune a apelor atlantice accelerează topirea gheții și modifică compoziția chimică a Oceanului Arctic, determinând o creștere a temperaturii și o scădere a salinității.
Oceanografa Patrizia Ziveri, coordonatoarea științifică a expediției, subliniază transformarea rapidă a ecosistemelor marine arctice, speciile locale confruntându-se cu o competiție acerbă din partea speciilor temperate, cu consecințe directe asupra lanțurilor trofice și a echilibrelor locale.
Aceste schimbări au un impact profund asupra biodiversității, modificând productivitatea primară, bazată pe fotosinteză, și productivitatea secundară, reflectată în lanțurile trofice.
Migrația spre nord a unor specii de pești, moluște și plancton poate genera, de asemenea, dezechilibre economice pentru comunitățile umane care depind de aceste resurse.
Mai mult, studii anterioare au evidențiat agravarea acestor schimbări de către alți factori antropici, precum acidificarea, scăderea nivelului de oxigen și stratificarea crescută a oceanului, fenomene care diminuează rezistența ecosistemelor marine.
Expediția confirmă tendința globală de transformare accelerată a oceanelor, în special în regiunile polare, sub impactul direct al încălzirii globale. Aceste modificări afectează atât organismele microscopice, cât și prădătorii de top, punând în pericol întregul ecosistem marin.
Comunitatea științifică trage un semnal de alarmă, subliniind necesitatea unor măsuri concrete la nivel global pentru atenuarea acestor impacturi.
Protecția biodiversității marine, inclusiv a microorganismelor precum planctonul calcifiant, este crucială pentru menținerea funcțiilor vitale ale oceanelor, de la reglarea ciclului carbonului la echilibrarea climatului.
