Cercetătorii propun o nouă teorie privind structura galaxiilor, sugerând prezența unor stele masive formate din materie întunecată neclară în centrul acestora, inclusiv în Calea Lactee.
Această ipoteză oferă o explicație alternativă la modelul tradițional care asociază centrul galaxiilor exclusiv cu găuri negre supermasive. Materia întunecată, care reprezintă aproximativ 27% din masa totală a Universului, rămâne una dintre cele mai enigmatice componente ale cosmosului.
Această substanță nedetectabilă prin mijloace convenționale își manifestă prezența doar prin efectele sale gravitaționale asupra materiei vizibile, care constituie doar 5% din Univers.
Teoria clasică, conform căreia materia întunecată este compusă din particule masive cu interacțiuni rare, prezintă inconsistențe cu observațiile astronomice privind densitatea acesteia în centrul galaxiilor.
Pentru a rezolva această discrepanță, oamenii de știință au dezvoltat conceptul materiei întunecate neclare, alcătuită din particule extrem de ușoare cu comportament ondulatoriu la scară galactică.
Studiul actual sugerează că această materie întunecată neclară se poate concentra în structuri masive dar difuze în centrul galaxiilor, formând așa-numitele stele întunecate.
Aceste formațiuni ipotetice, deși invizibile, ar putea acoperi zone întinse pe mii de ani lumină și ar juca un rol fundamental în organizarea galaxiilor.
Pentru validarea acestei ipoteze, cercetătorii au dezvoltat modele computerizate care simulează interacțiunea dintre materia întunecată neclară și gazul interstelar.
Rezultatele indică formarea unor aglomerări centrale difuze, înconjurate de halouri extinse de materie întunecată, structuri care corespund mai bine cu observațiile astronomice actuale.
În contextul Căii Lactee, această teorie sugerează coexistența unei stele întunecate cu gaura neagră supermasivă Săgetător A* în centrul galaxiei.
Această dublă structură centrală ar putea explica mai bine dinamica galactică observată și ar oferi un cadru teoretic unificat pentru înțelegerea structurii diferitelor tipuri de galaxii.
Identificarea unor dovezi observaționale care să confirme prezența acestor structuri ar reprezenta un progres semnificativ în astrofizică și ar putea contribui substanțial la elucidarea naturii materiei întunecate, una dintre problemele fundamentale ale cosmologiei moderne.
