Astronomii au anunțat că au identificat cel mai strălucitor și cu cea mai rapidă creștere dintre toate găurile negre cunoscute care au existat în ultimele nouă miliarde de ani. Explicația este simplă și tulburătoare: îi este foame.
Acest obiect ceresc, de trei miliarde de ori mai masiv decât Soarele, devorează în fiecare secundă o cantitate de materie echivalentă cu masa Pământului. Găurile negre, prin natura lor, nu pot fi văzute direct. Sunt prăpăstii în țesătura spațiu-timpului care nu emit lumină.
Însă gravitația lor uriașă atrage materia din jur atât de repede, încât aceasta se încălzește până devine plasmă super fierbinte. Iar această plasmă luminează intens, într-un inel care înconjoară gaura neagră, numit disc de acreție.
O echipă de cercetători australieni spune că a descoperit un astfel de disc. Nu este primul observat vreodată, dar acesta iese în evidență prin strălucirea sa ieșită din comun.
Potrivit oamenilor de știință, marginea acestui obiect este atât de orbitoare, încât chiar și astronomii amatori ar putea-o surprinde cu un telescop suficient de puternic, îndreptat cu precizie spre regiunea corectă a cerului.
Gaura neagră, botezată J1144, este de aproximativ cinci sute de ori mai mare decât Sagittarius A*, monstrul supermasiv din centrul Căii Lactee al cărui disc a fost fotografiat. Iar inelul de plasmă care o înconjoară emite de aproximativ 7 000 de ori mai multă lumină decât întregul nostru Galaxie.
Astronomii au reperat acest colos în datele SkyMapper Southern Sky Survey, proiectul Universității Naționale Australiene care cartografiază cerul din emisfera sudică. O hartă uriașă, în care un singur punct a strălucit mult mai tare decât ne-am aștepta la asemenea distanțe.
Strălucirea neobișnuită are o cauză pe măsură: apetitul nemăsurat al găurii negre. J1144 eclipsează, la propriu, comportamentul altor găuri negre supermasive de dimensiuni comparabile.
Înghite atât de multă materie, încât orizontul său al evenimentelor – granița dincolo de care nimic nu mai poate scăpa – este excepțional de întins. Ca să vă faceți o idee, toate orbitele planetelor din sistemul nostru solar ar încăpea în interiorul lui.
Această bulimie cosmică îi pune pe gânduri pe cercetători. În mod normal, pe măsură ce găurile negre devin tot mai masive, ritmul lor de creștere tinde să încetinească.
Una dintre explicațiile invocate este creșterea radiației Hawking, un tip de radiație termică teoretizat ca fiind emis de găurile negre din cauza efectelor mecanicii cuantice. Echipa încearcă acum să înțeleagă de ce J1144 continuă să „mănânce” atât de mult.
Studiul nu a fost încă evaluat de către alți specialiști. Dacă va fi acceptat, va fi publicat în Publications of the Astronomical Society of Australia.
