Oamenii de știință au demarat un studiu pentru a desluși misterul „yoga extremă” practicată de rechinii zburători, care le permite acestora să-și amețească prada cu coada înainte de a o devora.
Biologul Marianne Porter de la Florida Atlantic University a fost fascinată de această tehnică și și-a propus să investigheze modul în care coloana vertebrală a rechinului susține aceste mișcări neconvenționale.
Rechinii Thresher, care fac parte din familia Sphyrnidae, au atras atenția oamenilor de știință datorită comportamentului lor de vânătoare deosebit. Spre deosebire de mulți alți rechini care se bazează pe dinții lor ca instrument principal de vânătoare, rechinii zdreanță au o abordare diferită.
Atunci când atacă un banc de pești, aceștia își poziționează corpul într-un mod unic – își coboară capul, își flexează corpul și își ridică deasupra capului coada lungă, asemănătoare unui bici. Lovindu-și cu putere cozile, ei generează un pocnet puternic care amețește peștii din apropiere, făcându-i mai ușor de capturat.
Intrigați de această tehnică de vânătoare ciudată, oamenii de știință au demarat un proiect amplu de cercetare pentru a înțelege structura internă a rechinilor zburători.
Condusă de Marianne Porter de la Florida Atlantic University, echipa de cercetare a colaborat cu organizații precum National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) pentru a studia exemplarele de rechin găsite după eșuare, deoarece acești rechini sunt rari și vulnerabili.
Pentru studiul lor, cercetătorii au examinat vertebrele a zece rechini zimbru, de la embrioni la adulți. Ei au folosit tehnologia de scanare pentru a crea modele tridimensionale ale coloanei vertebrale.
Prin analiza lor, au descoperit un aranjament distinct de plăci mineralizate în interiorul vertebrelor care asigură stabilitatea și flexibilitatea coloanei vertebrale a rechinului. Ne putem imagina aceste plăci ca pe spițele unei roți, oferind suport structural și permițând în același timp mișcări fluide.
În plus, studiul a dezvăluit o variație a lungimii vertebrelor de-a lungul corpului rechinului. Această adaptare sporește flexibilitatea și suplețea, în special în regiunea cozii. Imaginați-vă acest aranjament ca pe o serie de module cu lungimi diferite de-a lungul coloanei vertebrale.
Vertebrele mai lungi din trunchi asigură stabilitate, în timp ce vertebrele mai scurte spre coadă permit o flexibilitate sporită. Acest aranjament unic permite rechinului zimbru să execute mișcări agile, care sunt vitale pentru tehnica sa de vânătoare distinctivă.
Această cercetare revoluționară aruncă lumină asupra mecanismelor care stau la baza acestui comportament extraordinar manifestat de rechinii zdreanță și contribuie la înțelegerea mai largă a modului în care funcționează corpul rechinilor.
