Oamenii de Neanderthal, deși nu au lăsat în urmă îmbrăcăminte fosilizată, se pare că își confecționau haine din piele și oase, sugerând o preocupare pentru protecția împotriva frigului.
Un studiu a scos la iveală dovezi ale grijii pe care Neanderthalienii o acordau membrilor vulnerabili ai comunității lor, îngrijind o tânără cu malformații.
În Gibraltar, o vatră veche de 65.000 de ani demonstrează capacitatea Neanderthalienilor de a produce rășină vegetală, folosită ca adeziv pentru unelte și arme.
Neanderthalienii își îngropau morții în peșteri, în poziții variate, spre deosebire de Homo sapiens care preferau înmormântarea în poziție fetală în spații deschise. Reconstrucția facială a unui craniu de femeie Neanderthal prezintă trăsături apropiate de cele ale omului modern.
Analiza ADN-ului unui schelet de Neanderthal a relevat un grad înalt de consangvinizare, sugerând izolarea ultimelor populații. Cromozomul Y al Neanderthalienilor nu a fost identificat în genomul uman modern, ridicând întrebări despre hibridizarea dintre specii.
Între 1% și 2% din genele oamenilor moderni provin de la Neanderthalieni, indicând o asimilare treptată a acestora în populațiile de Homo sapiens.
Genele moștenite de la Neanderthalieni au un impact asupra sănătății omului modern, influențând fertilitatea, rezistența la anumite boli, dar și riscul de alergii și diabet.
Rețelele sociale extinse ale lui Homo sapiens le-au permis o adaptare mai bună la mediu, în timp ce Neanderthalienii, mai izolați, au dispărut acum aproximativ 37.000 de ani. Moștenirea genetică a Neanderthalienilor confirmă importanța lor în evoluția umană.
