Strămoșii umani aveau capacitatea de a-și mișca urechile pentru a capta sunetele, similar cu unele animale din prezent. Această abilitate s-a pierdut treptat în cursul evoluției, lăsând în urmă mușchii auriculari, considerați vestigiali.
Cercetări recente au arătat că acești mușchi se activează subtil atunci când ne concentrăm asupra ascultării. Mușchii auriculari erau esențiali pentru strămoșii noștri, permițându-le să localizeze sunetele și să identifice prădători sau hrană.
Odată cu evoluția speciei umane și dezvoltarea vederii și a vorbirii, nevoia de a mișca urechile a scăzut, acești mușchi pierzându-și funcția principală. Astăzi, puțini oameni își mai pot mișca urechile în mod voluntar.
Un studiu realizat de Universitatea Saarland din Germania, în colaborare cu parteneri americani, a demonstrat că mușchii auriculari, în special cei posteriori și superiori, se activează în timpul sarcinilor de ascultare dificile.
Experimentul a implicat plasarea de electrozi pe mușchii urechii a douăzeci de participanți, care au ascultat o carte audio și au răspuns la întrebări despre conținut, în timp ce erau expuși la stimuli auditivi distractori.
Rezultatele au arătat o corelație între efortul de ascultare și contracția mușchilor auriculari superiori. Cu cât participanții se concentrau mai mult, cu atât acești mușchi se activau mai intens.
Deși mișcările sunt imperceptibile, activarea acestor mușchi sugerează o legătură cu efortul atențional. Creierul ar putea utiliza aceste resurse neexploatate pentru a optimiza captarea sunetelor importante în medii sonore complexe.
Activitatea mușchilor auriculari ar putea fi un indicator al concentrării, deși nu îmbunătățește direct auzul.
Studierea acestor mușchi vestigiali ar putea oferi informații relevante pentru cercetările viitoare privind auzul și atenția, inclusiv înțelegerea percepției sunetelor în medii zgomotoase și a funcționării atenției auditive la persoanele cu deficiențe de auz.
Aceste descoperiri deschid perspective asupra modului în care vestigiile evoluției umane ne pot influența subtil comportamentul.
