Luna Phobos ar putea să nu fie ceea ce credeam că este

Noi descoperiri despre Phobos, luna lui Marte, au apărut recent, punând la îndoială cunoștințele noastre anterioare. Sonda spațială Mars Express a Agenției Spațiale Europene a capturat imagini inedite care au aruncat lumină asupra lui Phobos și a surorii sale, Deimos.

În ciuda faptului că sunt destul de mici, Phobos măsurând 22 de kilometri în diametru, iar Deimos aproximativ doisprezece, ambele luni prezintă suprafețe acoperite de cratere cauzate de nenumărate impacturi de meteoriți.

Phobos este deosebit de fascinantă datorită orbitei sale care o apropie treptat de o potențială coliziune cu Marte într-un viitor îndepărtat. În plus, Phobos se distinge de celelalte luni din sistemul nostru solar prin caracteristicile sale unice.

Acesta posedă caneluri lungi și un strat de regolit liber pe suprafața sa, spre deosebire de suprafețele solide ale multor alte luni. Regolitul liber sugerează că suprafața lunii ar fi putut fi pulverizată de impactul cu meteoriți de-a lungul a milioane de ani.

Aceste caracteristici ale lui Phobos contrastează puternic cu cele ale sateliților mai mari și mai activi din punct de vedere geologic de pe Jupiter și Saturn, cum ar fi Ganymede și Titan.

Originea lui Phobos și Deimos a fost un subiect de dezbatere, teoriile dominante sugerând că acestea s-au format fie din resturi rezultate în urma unei coliziuni masive cu Marte, fie sunt asteroizi capturați. Observațiile recente ale sondei Mars Express au scos la iveală proprietăți surprinzătoare ale lui Phobos care contestă aceste teorii.

O analiză fotometrică detaliată a suprafeței lunii a dezvăluit asemănări între Phobos și cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Phobos prezintă un spectru roșu tipic pentru suprafețele bogate în materiale organice și compuși complecși, alături de o porozitate ridicată a suprafeței, similară cometelor.

Comparația proprietăților fotometrice ale lui Phobos cu alte corpuri întunecate din sistemul solar, în special cu cometele din familia Jupiter și cu Phoebe, luna lui Saturn, susține și mai mult ipoteza că Phobos ar putea proveni din Centura Kuiper, o regiune aflată dincolo de Neptun.

Aceste descoperiri, dacă vor fi confirmate, ar putea revoluționa înțelegerea noastră despre lunile marțiene și evoluția corpurilor cerești din sistemul solar.

Viitoarea misiune Martian Moons eXploration (MMX) a Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială (JAXA), care va avea loc în 2026, își propune să adune date cruciale pentru a verifica această ipoteză, colectând mostre de pe Phobos pentru analiză.

Această misiune ar putea oferi informații valoroase despre adevărata natură a lui Phobos și despre potențiala sa legătură cu originile cometare.

Articol interesant? Dă-l mai departe!

Lasă un comentariu