Inteligența artificială a devenit o componentă esențială a vieții cotidiene, fiind integrată în diverse aspecte ale acesteia, de la asistenții virtuali de pe dispozitivele mobile la sistemele automatizate din companii.
Această tehnologie, care facilitează rezolvarea problemelor, înțelegerea textului și luarea deciziilor, ne simplifică numeroase sarcini zilnice.
Un exemplu elocvent îl reprezintă aplicațiile de hărți care ne ghidează traseele, platformele de streaming care sugerează filme sau corectarea automată a greșelilor de scriere pe smartphone-uri.
Cu toate acestea, influența crescândă a AI ridică întrebări cu privire la efectele sale asupra capacității noastre de a gândi critic, un fenomen recunoscut sub denumirea de descărcare cognitivă.
Descărcarea cognitivă este procesul prin care sarcinile intelectuale sunt delegate sistemelor externe, cum ar fi inteligența artificială. Pe termen scurt, acest lucru reduce efortul mental necesar pentru realizarea anumitor activități.
Cu toate acestea, pe termen lung, poate afecta negativ abilitățile esențiale, cum ar fi memoria, concentrarea și capacitatea de a rezolva probleme. Spre exemplu, folosirea permanentă a unui calculator pentru calcule ne poate diminua în timp abilitățile de efectuare a acestora independent.
Dificultățile apar și în cazul gestionării problemelor complex, delegând AI-ului aceste sarcini și astfel diminuând abilitățile noastre de a le aborda fără ajutor.
Un studiu realizat de Michael Gerlich la SBS Swiss Business School a evidențiat că utilizarea frecventă a uneltelor AI corelează cu scăderea abilităților de gândire critică.
Participanții studiului, proveniți din Marea Britanie și grupați pe trei categorii de vârstă, au arătat că tinerii între 17 și 25 de ani sunt cei mai afectați.
În schimb, cei cu un nivel mai înalt de educație au demonstrat o susceptibilitate mai scăzută la acest declin, fapt ce sugerează rolul protecției educaționale. Gândirea critică este vitală într-un context în care informațiile sunt abundente și deseori contradictorii.
Capacitatea de a analiza critic informațiile și de a lua decizii în cunoștință de cauză este esențială, fie că este vorba de evaluarea articolelor online sau de luarea unor decizii personale importante.
Riscul dependenței excesive de inteligența artificială constă și în reducerea expunerii la diverse perspective, iar personalizarea informațiilor poate consolida prejudecățile existente, limitând astfel capacitatea noastră de a gândi critic și independent.
Pentru a proteja abilitățile cognitive, se impune un efort concertat în educația continuă a gândirii critice și analitice, chiar în prezența tehnologiilor emergente.
De asemenea, cultivarea obiceiurilor de a rezolva probleme fără a apela imediat la soluții AI și încurajarea dezbaterilor pe diverse teme pot contribui la menținerea unui echilibru sănătos între dependența de tehnologie și dezvoltarea personală a gândirii critice.