Opt oameni au murit înecați în bere, pe o stradă din Londra, cu două secole în urmă. Pare absurd, dar s-a întâmplat. Cum poate o băutură obișnuită să devină o armă fatală? Răspunsul începe într-un cartier sărac.
Anul 1810 aduce la fabrica Horse Shoe a companiei Meux & Co, în St Giles, o construcție ieșită din comun: un rezervor de fermentare înalt cât o casă cu două etaje, adică 6,7 metri. Inelele de fier care îl țineau fix aveau fiecare o greutate de 317 kilograme.
Volumul stocat depășea 3.500 de barili de porter, o bere brună închisă, asemănătoare cu stout-ul de azi. Defectul nu era un secret: inelele nu stăteau perfect fixe, iar muncitorii observaseră asta de multă vreme. Nu se întâmplase nimic grav, așa că rutina a învins prudența.
Un val de bere a măturat cartierul St Giles
În 1814, una dintre inele a cedat sub povara presiunii acumulate. Rezervorul s-a despicat, iar conținutul a izbucnit dintr-o dată. Lichidul a dislocat un alt recipient, a spart butoaiele din apropiere și a dărâmat peretele fabricii.
În doar câteva minute, între 580.000 și 1,47 milioane de litri de bere s-au revărsat pe străzile înguste. St Giles era o zonă în care oamenii trăiau înghesuiți, în case vechi, fără niciun mijloc de protecție.
O familie irlandeză, adunată pentru funeraliile unui copil de doi ani, a pierdut cinci dintre membri. Hannah Bamfield, o fetiță de patru ani, stătea la masă cu mama ei și cu un alt copil când valul a năpădit încăperea.
Curenții puternici i-au dus pe mama ei și pe celălalt copil în stradă, unde au scăpat cu viață. Hannah nu a avut aceeași șansă.
Verdictul care a lăsat victimele fără despăgubiri
Procesul care a urmat a fost la fel de surprinzător ca dezastrul. Cu un defect cunoscut și ignorat, ai fi zis că neglijența era evidentă. Juriul a hotărât însă altceva: fusese un act de forță majoră, un eveniment imprevizibil. Familiile îndoliate nu au primit nicio despăgubire.
Compania, în schimb, a cerut și a obținut înapoi taxele plătite pentru berea pierdută, evitând falimentul. Tragedia a schimbat felul în care berăriile britanice își construiau rezervoarele. Recipientele uriașe din lemn au fost abandonate în favoarea unor structuri mai mici și mai sigure.
Fabrica a fost demolată în 1922; astăzi, pe locul ei se află Teatrul Dominion. Nimeni nu și-ar mai imagina, privind clădirea, că pe acolo a curs cândva un val de bere înalt de câțiva metri. Dar a curs.
