De ce toate cele 16.600 de urme din Bolivia aparțin exclusiv prădătorilor bipezi?

Curiozitate.ro

De ce toate cele 16.600 de urme din Bolivia aparțin exclusiv prădătorilor bipezi?

Descoperirea a 16.600 de urme de dinozaur în Bolivia dezvăluie un sit unic unde prădătorii preistorici au lăsat dovezi surprinzătoare ale vieții lor cotidiene.

Pe 7.485 de metri pătrați, exact cât un teren de fotbal, au fost descoperite 16.600 de urme de dinozaur – o concentrație fără precedent la nivel mondial. Locul se numește Carreras Pampa, se află în Parcul Național Torotoro din Bolivia, iar cifrele sfidează orice comparație:

precedentul record mondial, situl Lark Quarry din Australia, număra doar 3.300 de amprente fosilizate. Când dr. Raúl Esperante, de la Institutul de Cercetare în Geoștiințe, a pornit să exploreze zona împreună cu echipa sa, nu bănuia că pământul de sub picioare ascunde o comoară atât de densă.

După luni de muncă minuțioasă, bilanțul a devenit uluitor:

1.321 de piste continue, 289 de printuri izolate și, peste toate, patru recorduri mondiale simultane – cel mai mare număr total de urme, cel mai mare număr de trasee continue, cele mai multe urme de coadă și primele dovezi ale dinozaurilor care înotau în apă puțin adâncă, documentate în emisfera sudică.

De ce s-au adunat doar prădătorii aici?

Ceea ce îi nedumerește cu adevărat pe cercetători nu este doar cantitatea, ci și alcătuirea sitului. Fiecare amprentă, fără excepție, aparține unor teropode – dinozauri carnivori bipezi, din aceeași familie cu faimosul Tyrannosaurus rex.

Nici urmă de sauropode cu gât lung, nici de ornitischieni erbivori, deși aceste grupuri trăiau în regiune la aceeași vreme și lăsaseră urme în alte părți ale parcului. De ce doar prădători? De ce o adunare exclusivistă, pe malul unui lac dispărut, cu zeci de milioane de ani în urmă?

Întrebarea rămâne, deocamdată, fără răspuns. Urmele datează de la sfârșitul perioadei Cretacice, chiar înainte de extincția în masă care a șters dinozaurii de pe fața Pământului.

Dimensiunile variază de la mai puțin de 10 centimetri până la peste 30 de centimetri, semn că aici s-au adunat atât juvenili, cât și adulți, din specii diferite.

Ce dezvăluie urmele despre viața lor?

Analiza pistoanelor dezvăluie un comportament neașteptat: majoritatea animalelor se deplasau lejer, cu viteze între 5,5 și 7,5 kilometri pe oră – un ritm relativ alert, dar nicidecum de fugă sau de panică. Amprentele sunt atât de bine conservate încât specialiștii pot observa detalii extrem de rare.

Peste 30 de piste conțin urme de coadă târâte pe pământ, iar unele semne sunt atât de clare încât se pot distinge ghearele care au zgâriat noroiul atunci când dinozaurii înotau în apă puțin adâncă.

Situl a devenit rapid o atracție turistică, iar expunerea recentă a amprentelor sugerează că sub suprafață mai sunt multe altele: unele piste se întrerup brusc la marginea zonelor excavate, lăsând de înțeles că trasee mult mai lungi așteaptă încă să fie descoperite.

Carreras Pampa nu este doar un catalog de numere impresionante, ci un studiu complet publicat în jurnalul PLOS ONE despre cum se mișcau și trăiau acești giganți.