Ani la rând, mesajul nutrițional a rămas constant: pentru a ne proteja sănătatea, și mai ales creierul, este recomandat să reducem consumul de carne. Această paradigmă, adânc înrădăcinată în conștiința publică, a fost recent zguduită din temelii de descoperirile unei echipe de cercetători suedezi.
Urmărind mii de pacienți de-a lungul a 15 ani, aceștia au ajuns la o concluzie remarcabilă și, pe alocuri, contra-intuitivă: pentru o pătrime din populația lumii, consumul sporit de carne ar putea, de fapt, să scadă semnificativ riscul de a dezvolta demență.
Această dezvăluire, ce pare o veritabilă anomalie dietetică, își găsește explicația în cele mai profunde straturi ale ADN-ului nostru. Pentru a desluși această enigmă științifică, cercetătorii de la Institutul Karolinska și-au îndreptat atenția către o genă anume: alela APOE4.
În lumea medicală, această variantă genetică este binecunoscută, dar și temută, fiind considerată principalul factor de risc genetic pentru boala Alzheimer. Aproximativ 25% din populația globală este purtătoare a acestei alele.
Logica ar dicta ca aceste persoane, având un risc crescut, să adopte o alimentație cât mai riguroasă și exemplară. Însă, datele observaționale colectate în cadrul studiului au scos la iveală o realitate cu totul surprinzătoare.
Purtătorii genei APOE4 care consumau cele mai mari cantități de carne au manifestat un declin cognitiv mult mai lent și prezentau un risc semnificativ mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu cei care evitau carnea.
Pentru acești indivizi, carnea pare să acționeze ca un adevărat scut neuroprotector. Această întorsătură de situație, în care un aliment adesea demonizat devine brusc benefic pentru creierul anumitor persoane, își găsește rădăcinile în istoria noastră evolutivă.
Geneticienii descriu adesea APOE4 ca fiind „forma ancestrală” a genei umane. Ipoteza principală a cercetătorilor este că metabolismul persoanelor purtătoare ale acestei gene vechi a rămas „setat” diferit.
Organismul lor ar absorbi și valorifica nutrienții și lipidele specifice din carne într-o manieră radical distinctă de restul populației, oferind astfel o protecție neașteptată neuronilor.
Este important de menționat că, în cazul celor 75% din persoane care nu posedă această genă, cantitatea de carne consumată nu a demonstrat absolut niciun impact, nici pozitiv, nici negativ, asupra riscului de demență.
Înainte de a ne repezi însă la primul steak, studiul trasează o limită strictă, valabilă pentru întreaga populație, indiferent dacă este purtătoare sau nu a genei APOE4: tipul de carne consumată face o diferență crucială. Regula de aur rămâne implacabilă împotriva alimentelor ultra-procesate.
Cercetătorii au confirmat că un consum de carne procesată, incluzând mezeluri, cârnați sau nuggets, anulează orice potențial beneficiu și rămâne nociv pentru creier.
Adevăratul efect protector a fost observat exclusiv în cazul consumului de carne crudă, neprocesată, fie că este vorba de carne roșie sau de pasăre.
Deși acest studiu, publicat în prestigiosul jurnal JAMA Network Open, necesită confirmări suplimentare prin studii clinice, el reușește deja să zdruncine certitudinile. Demonstrează că ideea unui regim alimentar universal și perfect este, probabil, o iluzie.
Medicina viitorului s-ar putea să nu ne mai recomande doar să mâncăm „sănătos”, ci să mâncăm adaptat propriului nostru cod genetic, deschizând o nouă eră a nutriției personalizate.
