O echipă de cercetare condusă de Katharina Riebel a dezvoltat robotul care învață păsările să cânte, botezat „RoboCinteza”.
Cum învață tinerele cinteze australiene zebrate să cânte? Katharina Riebel și colegii ei din consorțiul de cercetare „Seeing voices” și-au petrecut ultimii patru ani proiectând robotul care învață păsările să cânte pentru a găsi răspunsul la întrebare.
Iar munca cercetătorilor a avut succes: tinerele cinteze ascultă RoboCinteza cu atenție.
„Ca și copiii, cintezele australiene zebrate încep prin a gânguri. Aud alte păsări cântând, memorează asta și încep să exerseze”, spune Riebel, cercetătoare la Institutul de Biologie Leiden (IBL), din Țările de Jos.
De ce a fost creat robotul care învață păsările să cânte?
„Pentru a investiga când și cum învață păsările, cercetătorii au redat în mare parte cântecul altor păsări în difuzoare. Acest lucru s-a petrecut uneori în combinație cu folosirea unui ecran, dar experimentele nu au depășit spațiul 2D. Cu toate acestea, cântatul implică mult mai mult, cum ar fi mișcările ciocului și gâtului. Acesta ar putea fi motivul pentru care păsările tinere învață mai puțin bine de la un difuzor decât de la o altă pasăre”, a continuat ea.
Prin urmare, grupul de cercetare al lui Riebel a dezvoltat RoboCinteza împreună cu Universitatea Liberă (VU) din Amsterdam, din Țările de Jos, și cu Freie Universität Berlin, din Germania. Munca a început cu o scanare 3D și o imprimare 3D a unui mascul adult.
Deoarece păsările văd culorile diferit față de oameni, vopseaua care a fost folosită pentru roboți a fost ajustată la modul în care văd culoarea cintezele australiene zebrate. Acest lucru a făcut ca robotul să pară realist pentru cinteze, notează Phys.org.
RoboCinteza reproduce fidel mișcările unei păsări reale
Folosind camere de mare viteză, grupul de cercetare a filmat și apoi a măsurat cu precizie mișcările ciocului de cinteză australiană zebrată pentru a realiza o copie exactă. „Cei de la VU au spus că acest lucru va fi o provocare. Ciocurile se mișcă foarte repede”, spune Riebel.
„Totuși au reușit până la urmă. O realizare incredibilă. Și pe lângă faptul că am făcut pasărea să se miște corect, acum am sincronizat perfect mai multe cântece. Acest lucru a trebuit făcut cadru cu cadru, așa că la 120 de cadre pe secundă, poți înțelege că a fost foarte multă muncă pentru echipă”, a continuat cercetătoarea.
Din fericire, RoboCinteza a avut un succes imediat. „Cintezele australiene zebrate sunt adesea ezitante la început când experimentează ceva nou, dar acum au fost imediat extrem de curioase”, spune Judith Varkevisser, care a condus experimentele.
„Acestea vin și stau lângă pasărea robotică și ciripesc la ea. Mai important, cintezele tinere stau nemișcate și studiază când RoboCinteza începe să se miște și noi redăm cântecul păsărilor. Micile cinteze chiar par să asculte robotul! Acest lucru demonstrează faptul că putem folosi RoboCinteza în studiile noastre despre învățarea vocală și dacă este important să vedem mișcările implicate în cântat”, a continuat Varkevisser.
Oricine își poate construi propria RoboCinteză
Acest rezultat pozitiv înseamnă că Riebel și echipa ei pot acum să pună la un loc diferitele componente ale cântecului păsărilor. „Vrem doar mișcare sau doar sunet, sau să redăm totul simultan? Și vom încerca, de asemenea, să facem RoboCinteza interactivă: aceasta ar putea începe să cânte de îndată ce păsările se așază într-un anumit loc”, spune cercetătoarea.
Studiul este publicat în revista Methods in Ecology and Evolution. Odată cu publicarea, grupul lui Riebel oferă, de asemenea, toate codurile și instrucțiunile pentru a vă crea propriul robot. „În acest fel, oricine, orice grup de cercetare, poate încerca. Nu a fost posibil să dezvoltăm RoboCinteza decât datorită grantului Human Frontiers”, spune Riebel.
„A fost un proiect cu risc ridicat pentru că nu știam dacă vom fi capabili să construim un robot pe care să-l accepte păsările. Acum suntem bucuroși să împărtășim schițele cu alții și sperăm să descoperim și mai multe despre învățarea vocală. Suntem dornici să vedem ce mai putem descoperi în următorii ani”, a concluzionat ea.