Oamenii de știință de la CERN plănuiesc să transporte antimaterie pe distanțe de câteva sute de kilometri, dar în ciuda ineditului demers, cercetătorii asigură că această manipulare nu prezintă pericole reale.
Antimateria, prevăzută teoretic în 1931, se prezintă ca un omolog al materiei, dar cu sarcină opusă; protonii pozitivi au omologi negativi, iar electronii negativi au omologi pozitivi. Atunci când materia și antimateria se întâlnesc, ele se anihilează, eliberând o energie vastă.
Pe lângă potențialele aplicații, cum ar fi detonarea unei reacții de fuziune termonucleară fără poluare, antimateria rămâne dificil de creat și destul de costisitoare, fiind utilizată doar în laboratoare.
Cu toate acestea, CERN din Elveția, singurul loc din lume unde se pot produce antiparticule suficient de lente pentru a fi captate și transportate, își propune să le mute într-o dubă.
Proiectele implicate sunt BASE-STEP, care vizează studierea antiprotonilor într-un mediu fără interferențe, și experimentul PUMA, destinat examinării structurilor nucleare ale altor materiale.
Antimateria va fi transportată spre locații precum Universitatea Heinrich-Heine din Düsseldorf, folosind o sticlă magnetică cu magneți supraconductori pentru a menține antiprotonii suspendați, la temperaturi de -269 ºC, grație unui generator mobil.
În ciuda temerilor posibile, cercetătorii au clarificat că nu există riscul unei explozii catastrofale; chiar și o anihilare completă a încărcăturii ar elibera o energie comparabilă cu cea generată de căderea unui creion.
Riscurile reale derivă mai degrabă din posibilitatea ca antimateria să devină inutilizabilă.
