Termenul „Hangry”, care combină cuvintele „foame” și „furios”, a fost inclus recent în ediția actualizată a Dicționarului Oxford English Language, descriind iritabilitatea resimțită atunci când o persoană este flămândă.
Un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, publicat în revista Emotion, explorează cauzele acestui fenomen. Ei sugerează că nu doar lipsa zahărului este responsabilă pentru iritabilitatea asociată cu foamea, ci și factori psihologici.
Foamea determină creșterea nivelului de cortizol și adrenalină în organism, accentuând stresul.
Interacțiunile sociale pot influența interpretarea acestor reacții fiziologice, persoanele flămânde putând deveni mai predispuse la a percepe eronat intențiile celor din jur și a-i considera responsabili pentru starea lor de disconfort, un proces inconștient și irațional.
Jennifer MacCormack, specialist în psihologie și neuroștiință și autor principal al studiului, sugerează că autocunoașterea și conștientizarea momentelor când suntem flămânzi pot ajuta la prevenirea conflictelor. Important este să nu aruncăm vina pe cei din jur fără justificare.
În plus, cercetătorii subliniază că mediul social joacă un rol esențial în intensitatea reacțiilor „Hangry”. În prezența persoanelor apropiate sau a celor cu care avem o relație bună, gestionarea iritabilității este mai ușoară.
În schimb, în medii stresante sau cu persoane cu care avem tensiuni, efectul „Hangry” se poate intensifica, sporind riscul conflictelor. Astfel, este esențial să fim atenți la circumstanțele care contribuie la apariția acestor reacții emoționale, pentru a le putea gestiona mai eficient.
