Consumul de alcool este asociat cu aproximativ 41.000 de cazuri de cancer și 16.000 de decese cauzate de această boală anual în Franța. Reprezintă una dintre principalele cauze de cancer prevenibile, alături de fumat și excesul ponderal.
Există cel puțin cinci mecanisme biologice prin care alcoolul contribuie la dezvoltarea cancerului, riscul crescând proporțional cu cantitatea consumată. Alcoolul este un factor de risc major pentru diverse tipuri de cancer, inclusiv cele orale, faringiene, esofagiene, hepatice, mamare și de colon.
Etanolul, ingredientul activ din toate băuturile alcoolice, indiferent că este vorba de vin, bere sau băuturi spirtoase, este responsabil pentru aceste efecte nocive. Niciun tip de alcool nu este mai puțin periculos decât altul în ceea ce privește riscul de cancer.
Chiar și consumul moderat de alcool poate crește riscul apariției anumitor tipuri de cancer. De exemplu, consumul unui pahar de vin zilnic crește considerabil riscul de cancer mamar la femei. Riscul de cancer de cap și gât este amplificat și el, chiar și la un consum redus de alcool.
Nu există un prag de consum sigur în ceea ce privește riscul de cancer. Fiecare pahar consumat contribuie la creșterea acestui risc. Etanolul poate perturba metilarea ADN-ului, un proces chimic ce influențează expresia genelor.
Metilarea este esențială pentru menținerea activă a genelor supresoare tumorale. Alcoolul poate dezactiva aceste gene, crescând astfel riscul de cancer. Etanolul este metabolizat în acetaldehidă, un compus toxic și cancerigen.
Acetaldehida afectează ADN-ul și îi împiedică repararea, ceea ce poate duce la creșterea necontrolată a celulelor și la formarea de tumori. Țesuturile expuse direct, precum cele din gură, gât și ficat, sunt deosebit de vulnerabile.
Consumul de alcool poate duce la acumularea de specii reactive de oxigen (ROS), molecule care pot provoca daune oxidative ADN-ului. O enzimă numită CYP2E1, prezentă în esofag și activată de alcool, intensifică producția de ROS.
Aceste molecule pot cauza mutații genetice și pot perturba comportamentul celular, favorizând apariția tumorilor. La femei, alcoolul poate crește nivelul de estrogen, un hormon care poate stimula creșterea și răspândirea anumitor tipuri de cancer, în special a celui mamar.
Alcoolul acționează ca un solvent, facilitând pătrunderea în țesuturi a moleculelor cancerigene din alte surse, precum fumul de țigară. Aceste molecule dizolvate în alcool pot afecta ADN-ul, crescând riscul de cancer oral, faringian și esofagian.
Aportul de acid folic, un nutrient găsit în legumele cu frunze verzi, leguminoase și fructe bogate în vitamina B9, ar putea reduce impactul cancerigen al alcoolului, în special în cazul cancerelor colorectale. Acidul folic joacă un rol important în metilarea ADN-ului.
Cu toate acestea, acidul folic nu neutralizează complet riscurile asociate cu alcoolul. Cea mai bună strategie pentru reducerea acestor riscuri rămâne limitarea sau eliminarea consumului de alcool.
O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, inclusiv acid folic, este benefică pentru sănătatea generală.
