Microplasticele și nanoplasticele au fost descoperite în creierul uman, conform unui studiu publicat în revista Nature Medicine. Concentrația acestor particule în creier este semnificativ mai mare, de până la 30 de ori, față de alte organe, cum ar fi plămânii, ficatul și rinichii.
Studiul, realizat pe 52 de mostre de țesut cerebral post-mortem, a identificat o prezență importantă a acestor particule în cortexul prefrontal, o zonă a creierului asociată cu funcții cognitive importante.
Polietilena, un tip de plastic des întâlnit în ambalaje, a fost identificată printre particulele descoperite.
Mecanismul prin care aceste particule ajung în creier este încă subiect de cercetare, însă se presupune că dimensiunea redusă a nanoplasticelor le permite să traverseze bariera hemato-encefalică, care în mod normal protejează creierul de substanțe nocive.
O altă posibilă cale de acces este prin nervul olfactiv. Impactul microplasticelor asupra sănătății creierului nu este pe deplin înțeles, dar există îngrijorări legate de potențialul lor de a provoca neuroinflamație și stres oxidativ.
Aditivii chimici din plastic pot declanșa inflamații cronice, iar acumularea de nanoparticule poate contribui la stresul oxidativ, un factor asociat cu îmbătrânirea celulară și boli neurodegenerative.
Studii pe animale au sugerat o posibilă legătură între expunerea la nanoplastice și afectarea memoriei și a capacității de luare a deciziilor.
De asemenea, s-a observat o corelație între concentrația ridicată de nanoplastice în creier și prezența unor boli neurodegenerative, precum Alzheimer, deși nu s-a stabilit încă o relație cauzală directă.
Studiul a constatat o creștere a concentrației de microplastice în creierul uman între anii 2016 și 2024, o evoluție paralelă cu creșterea poluării cu plastic la nivel global.
Deși mecanismele nu sunt încă elucidate, studiul sugerează că organismul uman ar putea fi capabil să elimine o parte din aceste particule, deoarece nu s-au observat diferențe semnificative între mostrele prelevate de la persoane tinere și cele de la persoane vârstnice.
Se desfășoară cercetări pentru a identifica metode de reducere a acumulării de microplastice în organism, inclusiv prin intermediul unor diete specifice sau utilizarea de antioxidanți.
Până la obținerea unor rezultate definitive, se recomandă limitarea expunerii la plastic prin utilizarea de recipiente din sticlă sau oțel inoxidabil, evitarea sticlelor de plastic, aerisirea regulată a locuinței, folosirea de filtre de aer și alegerea hainelor din fibre naturale.
Aceste descoperiri subliniază importanța înțelegerii impactului microplasticelor asupra sănătății și necesitatea implementării unor măsuri pentru reducerea poluării cu plastic.
