Cercetări recente au investigat comportamentul copiilor mici, în special aspectele legate de impulsivitate și neatenție.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania și Universitatea din Texas din Austin, Statele Unite, a utilizat accelerometre, dispozitive portabile capabile să înregistreze mișcarea, pentru a studia șaizeci de copii cu vârste între trei și șase ani, din cinci grădinițe diferite, majoritatea cu un statut socioeconomic similar.
Această metodologie a permis obținerea unor măsurători obiective, corelate ulterior cu observațiile comportamentale, adesea subiective, ale profesorilor.
Utilizarea accelerometrelor a depășit dificultățile inerente observațiilor tradiționale din școli sau laboratoare, care necesită resurse considerabile și timp, și nu pot surprinde pe deplin variațiile comportamentale pe termen lung.
Au fost colectate aproximativ 2,7 milioane de observații, oferind date continue și discrete pe parcursul mai multor zile. Analiza acestor date a arătat că micuții își modulează comportamentul în funcție de perioadele zilei.
De asemenea, s-a constatat o dificultate crescândă în reglarea propriei atitudini pe măsură ce săptămâna avansează. Stresul și oboseala acumulate de-a lungul unei săptămâni lungi de școală pot contribui la o capacitate redusă de concentrare și o tendință mai mare spre impulsivitate în ultima zi.
Problemele de atenție și impulsivitate sunt explicate prin dificultăți de autoreglare, definită ca fiind capacitatea de a-și controla propriile acțiuni, gânduri și emoții. Acest proces este facilitat de un ansamblu de mecanisme implementate de sistemul nervos central și sistemele fiziologice.
Cercetarea sugerează că, la copiii mici, autoreglarea acționează ca o resursă care se poate epuiza pe parcursul zilelor. Totuși, copiii care au demonstrat un control mai bun inițial au reușit să mențină această capacitate pe întreaga durată a săptămânii.
Andrew Koepp, cercetător în psihologie la Universitatea din Pennsylvania și autor principal al studiului, subliniază importanța crucială de a-i ajuta pe copii să-și dezvolte abilitățile de autoreglare.
Această necesitate este consolidată de studii anterioare care au demonstrat că dificultățile în gestionarea emoțiilor și a comportamentului în copilărie pot avea un impact negativ asupra vieții ulterioare, inclusiv un nivel educațional mai scăzut și probleme financiare.
Pentru cadrele didactice, înțelegerea faptului că un copil cu dificultăți de menținere a atenției sau de menținere a calmului poate perturba procesul de învățare al său și al clasei este esențială.
De asemenea, poate fi benefic ca educatorii să conștientizeze că micuții sunt adesea mai calmi și mai pregătiți să învețe la începutul săptămânii școlare. Se recomandă o abordare bazată pe punctele forte, concentrându-se pe momentele în care copiii își pot regla eficient comportamentul.
Pentru părinți, care pot simți frustrare sau își pot pierde răbdarea, acest studiu servește ca o reamintire că anumite comportamente ale copiilor nu sunt neapărat provocatoare sau malițioase.
Este necesară o abordare bazată pe înțelegere, evitând manifestările de nervozitate sau țipetele care pot agrava situația.
Se sugerează oferirea de activități relaxante, cum ar fi baia, cititul, coloratul sau exercițiile de respirație și relaxare, precum și crearea unui mediu liniștit, cu lumină blândă, fără televizor, telefon sau calculator, și cu muzică ambientală discretă.
