O specie nouă de amphisbaena fosilă, denumită Terastiodontosaurus marcelosanchezi, a fost descoperită în Tunisia.
Această reptilă, care a trăit în urmă cu aproximativ 47 de milioane de ani în perioada Eocenului, face parte din familia Trogonophidae și reprezintă cea mai mare fosilă de amphisbaenian descoperită până în prezent.
Amphisbaenienii sunt reptile din grupul squamates, din care fac parte și șopârlele și șerpii. Acestea se caracterizează prin corpuri cilindrice adaptate pentru săpat și un stil de viață predominant subteran, motiv pentru care sunt cunoscute informal drept „șopârle vierme”.
Spre deosebire de rudele sale moderne, Terastiodontosaurus marcelosanchezi avea o lungime impresionantă de peste 90 de centimetri, depășind semnificativ dimensiunea speciilor actuale, precum Amphisbaena alba care atinge maximum 81 de centimetri.
Fosila a fost descoperită în parcul natural Djebel Chambi din Tunisia, un sit paleontologic bogat în rămășițe din perioada Eocenului, unde au fost identificate și alte specii de țestoase, crocodili, mamifere, păsări și reptile.
Dimensiunea neobișnuită a acestui specimen sugerează că, spre deosebire de amphisbaenienii moderni care duc o viață subterană, Terastiodontosaurus ar fi putut avea un stil de viață la suprafață.
Descoperirea oferă informații valoroase despre evoluția și diversitatea amphisbaenienilor în Africa de Nord în timpul Eocenului.
Condițiile climatice și ecologice din acea perioadă în regiunea Djebel Chambi erau probabil diferite de cele actuale, cu un mediu mai puțin arid și o biodiversitate mai bogată, ceea ce ar fi permis dezvoltarea unor adaptări distincte la această specie.
Această fosilă contribuie semnificativ la înțelegerea originilor și evoluției familiei Trogonophidae, care, deși este prezentă în prezent în Africa și Orientul Mijlociu, are o reprezentare fosilă limitată.
