Prezența produselor farmaceutice în mediul marin reprezintă o amenințare pentru fauna acvatică. Un studiu recent a confirmat prezența fentanilului, carisoprodolului și meprobamatului în țesutul adipos a 83 de delfini vii și șase morți din Golful Mexic.
Dintre cei 30 de delfini contaminați, 18 au fost testați pozitiv pentru fentanil, substanța fiind cea mai răspândită dintre cele detectate. Fentanilul, un analgezic extrem de puternic, a fost prezent și în probele istorice de țesut de delfin din 2013, sugerând că problema contaminării este veche.
Delfinii, prădători de vârf, acumulează aceste substanțe chimice prin intermediul hranei contaminate (pește și creveți) sau prin absorbție cutanată.
Produsele farmaceutice ajung în apele marine din cauza epurării insuficiente a apelor uzate, a deversărilor din fabricile farmaceutice sau a scurgerilor provenite din tratarea animalelor cu medicamente.
Stațiile de epurare a apelor uzate au o eficiență de îndepărtare a produselor farmaceutice cuprinsă între 23% și 54%. Impactul acestor substanțe asupra sănătății delfinilor este dificil de evaluat, nivelurile detectate fiind scăzute și având timpuri de înjumătățire scurte.
Prezența sedativului și a relaxantului muscular, care nu se dizolvă bine în grăsime, sugerează o expunere recentă. Delfinii, fiind prădători marini de vârf, sunt considerați bioindicatori ai sănătății ecosistemului.
Aceștia acumulează poluanți în țesutul adipos, reflectând contaminarea întregului lanț trofic. Consumul de fructe de mare contaminate ar putea reprezenta o cale de expunere umană la aceste substanțe, similar cu expunerea la antibiotice prin consumul de carne de pui.
Pentru a înțelege mai bine impactul pe termen lung asupra vieții acvatice și a sănătății umane, cercetătorii intenționează să continue studiile asupra acestor substanțe, dar și asupra altora precum cofeina, nicotina și medicamentele care creează dependență.
Peste un sfert din râurile lumii conțin produse farmaceutice la niveluri considerate nesigure pentru organismele acvatice, contribuind la concentrarea poluanților în mările și oceanele lumii.
Prezența acestor substanțe se adaugă altor probleme generate de activitățile umane, cum ar fi poluarea cu plastic, scurgerile de substanțe chimice, dragarea, traficul maritim, poluarea fonică și schimbările climatice.
Studiul subliniază necesitatea monitorizării proactive a contaminanților emergenți, în special în zonele cu densitate mare a populației și în zonele de pescuit sau acvacultură.
