Insula Santorini din Grecia a înregistrat o activitate seismică neobișnuită de la sfârșitul lunii ianuarie 2025, cu peste 4.000 de tremururi în jurul vulcanului submarin Kolumbo, situat între Santorini și Amorgos.
Între 25 ianuarie și 5 februarie 2025, o serie de cutremure, cel mai puternic având magnitudinea 5,2, a afectat Santorini și zonele înconjurătoare. Autoritățile elene au declarat stare de urgență.
Centrul German de Cercetări din Geoștiințe (GFZ) a localizat aceste tremururi la adâncimi între 4 și 10 km, concentrate în jurul vulcanului subacvatic Kolumbo. Această activitate seismică este legată de tensiunile geologice din regiunea Mării Egee, o zonă de convergență a mai multor plăci tectonice.
Cauzele posibile ale acestor cutremure includ activitatea vulcanică, prin mișcarea magmei sau a altor fluide subterane, mișcările plăcilor tectonice eurasiatică și egeeană, sau o combinație a acestor factori.
Tensiunile tectonice pot facilita ascensiunea magmei, crescând riscul de activitate vulcanică. Studii anterioare au arătat că fenomene similare au precedat erupții vulcanice în alte regiuni.
Arhipelagul Santorini este rezultatul unei erupții vulcanice catastrofale din jurul anului 1600 î.Hr., care a format caldera actuală și este asociată cu dispariția civilizației minoice. Santorini și Kolumbo sunt vulcani activi monitorizați constant.
Deși ultima erupție a lui Kolumbo a avut loc în 1650, activitatea seismică recentă indică instabilitatea zonei. Tremurele, chiar și cele de mică intensitate, pot provoca alunecări de teren, punând în pericol locuințele și infrastructura turistică.
Există și riscul unui tsunami, similar celui din 1956, care a produs valuri de 22 de metri în Amorgos. De asemenea, cutremurele pot deteriora clădirile, în special cele vechi sau neadaptate la standardele seismice actuale. Oamenii de știință sunt rezervați în privința unei erupții iminente.
Erupțiile vulcanice sunt de obicei precedate de semnale precum intensificarea cutremurelor superficiale (la adâncimi sub 2 km), umflarea solului și creșterea emisiilor de gaze vulcanice, inclusiv dioxid de sulf. Aceste semne nu sunt prezente în momentul actual.
Cercetătorii monitorizează situația prin senzori seismici și studii geofizice. Cutremurul din Amorgos din 1956, cu magnitudinea 7,5, a produs un tsunami de 22 de metri, 50 de morți și distrugeri semnificative.
Erupția lui Kolumbo din 1650, a cărei magnitudine nu a fost măsurată, a eliberat gaze toxice și a cauzat pagube. Cutremurele din Santorini din 2025, cu magnitudinea maximă de 5,2, au declanșat starea de urgență și monitorizarea atentă a zonei.
Deși riscul unui cutremur major sau al unei erupții nu este exclus, datele actuale nu indică iminența unui eveniment catastrofal.
Experții recomandă locuitorilor și vizitatorilor să se informeze prin autoritățile locale și instituțiile de monitorizare geologică, să evite zonele de risc și să se pregătească pentru posibile evacuări, deși un dezastru major este puțin probabil.
Santorini, o insulă formată prin activitate vulcanică, este supusă unei monitorizări continue pentru a înțelege și a gestiona riscurile seismice și vulcanice.
