Numai în 2021, aproape un milion și jumătate de oameni au murit din cauza a ceea ce au mâncat. Cifra – 1,52 milioane – este aproape dublă față de estimările pe care specialiștii le consideraseră corecte până acum.
Publicat în The Lancet Global Health, noul raport al Organizației Mondiale a Sănătății acoperă 194 de țări, între anii 2000 și 2021. În loc să includă doar 31 de agenți patogeni, lista a fost extinsă la 42. Iar rezultatul schimbă complet harta amenințărilor alimentare globale.
Nu s-a înrăutățit brusc situația – ci s-a lărgit ceea ce se măsoară.
Metalele grele, ucigașii nevăzuți din farfurie
Pe lângă bacteriile clasice, o serie de pericole ignorate până acum au intrat în ecuație: metale grele, rotavirus, chiar parazitul responsabil de boala Chagas, care poate contamina alimentele în anumite condiții. Consecința este o realitate mult mai sumbră decât se credea.
Cea mai neașteptată revelație privește însă natura principalilor ucigași. Dintre cele 866 de milioane de cazuri de boală, 860 de milioane au origine microbiană. Dar când vine vorba de decese, povestea se inversează. Peste un milion dintre ele sunt provocate de contaminarea cu metale.
Arsenul anorganic face singur 42% din totalul deceselor legate de alimentație. Plumbul adaugă 31%. Aceste substanțe nu provoacă diaree sau vărsături imediate – ele acționează lent, crescând riscul de cancer și boli cardiovasculare de-a lungul anilor.
Omoară în liniște, departe de statisticile spitalicești de urgență, dar la scară de masă. Copiii sub cinci ani reprezintă doar 9% din populația globului. Și totuși, ei acumulează aproape o treime din toate cazurile de boli alimentare.
Sistemul lor imunitar fragil, expunerea mai frecventă la mâncare preparată în condiții precare și riscul uriaș de deshidratare gravă explică disproporția.
Iar geografia înrăutățește ecuația: 75% dintre îmbolnăviri și 60% dintre decese sunt concentrate în Africa și Asia de Sud-Est, acolo unde salubritatea, controlul alimentelor și accesul la îngrijire medicală sunt cele mai deficitare.
Un cost de sute de miliarde și o amenințare în creștere
Costul economic adăugat? 647 de miliarde de dolari în productivitate pierdută – o altă dimensiune a crizei. Raportul OMS atrage atenția asupra a doi factori absenți din analizele anterioare.
Schimbările climatice modifică temperaturile, umiditatea și circuitele de distribuție, favorizând proliferarea agenților patogeni în alimente. În același timp, rezistența antimicrobiană face ca infecțiile bacteriene să devină tot mai greu de tratat.
Cele două tendințe se alimentează reciproc și transformă o problemă deja uriașă într-o amenințare în creștere rapidă. Apelul OMS este clar: e nevoie de o intervenție urgentă și coordonată care să lege sănătatea umană, animală, vegetală și a mediului într-o singură strategie.
