Perioada 2010-2023 a înregistrat o creștere semnificativă a conflictelor legate de resursele de apă la nivel global, conform datelor furnizate de Pacific Institute, un institut de cercetare independent din America de Nord.
În anul 2023 au fost documentate 248 de cazuri de violență legate de accesul la apă, comparativ cu doar 19 cazuri în 2010.
Conflictele pentru resursele de apă au o istorie îndelungată, datând din perioada Mesopotamiei antice, când regatele Lagash și Umma se confruntau pentru controlul canalelor de irigații în urmă cu aproximativ 4.500 de ani.
În prezent, regiunile cele mai afectate de aceste dispute sunt Asia, Africa și Orientul Mijlociu. Ultimul deceniu a fost marcat de evenimente violente semnificative legate de resurse acvatice.
Printre acestea se numără atacurile forțelor saudite asupra instalațiilor de desalinizare din Yemen în 2014 și bombardarea barajului Tabqa din Siria în 2017.
Conflictul actual dintre Rusia și Ucraina include și aspecte legate de aprovizionarea cu apă a populației locale, în timp ce tensiunile dintre Israel și Hamas au agravat problemele accesului la apă în teritoriile palestiniene.
La nivel intern, mai multe state se confruntă cu dispute pentru resurse acvatice. În Africa subsahariană, episoadele de secetă extremă generează conflicte între fermieri și crescători de animale.
India se confruntă cu tensiuni între diferite caste pentru controlul resurselor de apă, iar în Pakistan, sistemele de irigații reprezintă o sursă constantă de conflict.
Cele două țări au avut o istorie îndelungată de dispute privind împărțirea apelor râului Indus, până la semnarea unui acord în 1960. Un caz particular îl reprezintă disputa dintre Canada și Groenlanda (Danemarca) privind exploatarea aisbergurilor.
Pe măsură ce încălzirea globală determină desprinderea blocurilor de gheață din regiunea arctică, Canada a început să autorizeze exploatarea acestora pentru producția de apă dulce, o inițiativă contestată de Groenlanda, care revendică drepturile asupra acestei resurse.
