Visul de a trimite oameni pe Marte, și poate chiar mai departe, către Venus, rămâne o provocare monumentală pentru agențiile spațiale globale, inclusiv NASA.
Cu planeta roșie situată la o distanță medie de 225 de milioane de kilometri de Pământ, necesarul de resurse – hrană, apă și, în special, combustibil – atinge cote astronomice.
Însă, o idee surprinzătoare, propusă de un duo de cercetători de la Universitatea Națională Taras Shevchenko din Kiev, Ucraina, ar putea schimba fundamental abordarea acestor călătorii interplanetare: utilizarea asteroizilor pe post de „trambuline” cosmice.
Conform studiului pre-publicat în revista ArXiv pe 22 octombrie 2026, această metodă, denumită „călătoria prin asteroizi”, ar aduce economii considerabile de combustibil, dar și un alt beneficiu crucial: scurtarea semnificativă a duratei călătoriilor.
Asteroizii, prin natura lor, se pot deplasa mai rapid decât rachetele construite de om, iar timpul redus petrecut în spațiul profund ar putea fi un factor decisiv pentru siguranța și sănătatea astronauților.
Expedicțiile de lungă durată în spațiu expun echipajele unor riscuri serioase, multe dintre ele deja confirmate: de la riscul crescut de cancer și pierderea masei musculare, până la fragilizarea oaselor.
Principalele cauze ale acestor afecțiuni sunt radiațiile cosmice și microgravitația, iar reducerea expunerii la acești factori devine o prioritate vitală.
Pentru a identifica cele mai potrivite „pietre spațiale” pentru o asemenea strategie, cercetătorii ucraineni au analizat un veritabil „tabel de sosiri” al celor 35.000 de asteroizi aflați cel mai aproape de Pământ.
Obiectivul a fost să selecteze acei asteroizi care, prin traiectoria lor, ar putea servi drept puncte intermediare eficiente pentru deplasări rapide și îndepărtate.
Acești așa-numiți obiecte geocroise, sau asteroizi din apropierea Pământului, ar permite, în teorie, limitarea drastică a timpului de expunere a astronauților la radiații și microgravitație.
Studiul a identificat 120 de astfel de corpuri cerești care ar putea facilita abordări succesive între Pământ și Venus, respectiv între Pământ și Marte, într-un interval de timp cuprins între anii 2020 și 2120.
Potențialul este impresionant: durata unor călătorii ar putea fi redusă la doar 180 de zile, adică șase luni.
Mai mult, echipa de cercetare a elaborat o grilă de tranzit detaliată, acoperind rute precum Pământ-Marte, Pământ-Venus, Marte-Pământ, Venus-Pământ, dar și itinerarii directe între alte planete, precum Marte-Venus și Venus-Marte, extinzând astfel conceptul dincolo de planeta noastră.
Este important de menționat că studiul cercetătorilor ucraineni, deși inovator, a fost difuzat pe o platformă de pre-publicare, ceea ce înseamnă că rezultatele sale nu au fost încă supuse procesului riguros de verificare și validare de către alți experți din domeniu.
De asemenea, lucrarea nu abordează în detaliu fezabilitatea tehnică complexă a unei asemenea inițiative. Cu toate acestea, propunerea deschide perspective noi și fascinante asupra viitorului explorării spațiale umane.
