Un viitor microscop atomic de proporții colosale prinde contur în subsolul statului New York. Acolo, la Brookhaven National Laboratory, un accelerator de particule complet nou, controlat de inteligență artificială, promite să rescrie regulile fizicii nucleare.
Nu e doar o performanță inginerească: e o întreagă filozofie de cercetare care se schimbă. Laboratorul, o pepinieră de geniu fondată în 1947, numără șapte laureați Nobel pe lista sa. Acum, își concentrează resursele într-un proiect fără precedent.
Electron-Ion Collider (EIC) nu seamănă cu nimic din ce s-a construit până acum. Spre deosebire de celebrul LHC de la CERN, care zdrobește pur și simplu protonii cu forță brută, noul dispozitiv va folosi electroni.
Iar electronii, neavând o structură internă cunoscută, se comportă ca niște sonde perfect „curate” – capabile să radiografieze cu precizie chirurgicală interiorul nucleelor atomice. Ideea de bază este să observe până la 500.000 de ciocniri în fiecare secundă.
Scopul: să deslușească secretele cromodinamicii cuantice, teoria care explică cea mai puternică forță din natură – interacțiunea tare. Miza este uriașă , iar costul pe măsură: aproximativ 2,4 miliarde de euro. Constructorii au avut însă și o strategie ingenioasă de reciclare.
EIC va fi găzduit în tunelul subteran lung de 3,8 kilometri lăsat liber după oprirea, la începutul anului 2026, a vechiului accelerator RHIC.
AI în locul operatorilor umani: un salt de paradigmă
Dar adevărata revoluție a acestui proiect stă în modul în care va fi condus. Zeci de mii de parametri trebuie ajustați non-stop pentru a menține stabilitatea fasciculelor. O sarcină imposibilă pentru un operator uman, dar perfectă pentru inteligența artificială.
Inginerii au testat deja algoritmi pe acceleratoare vechi, inclusiv pe RHIC, și rezultatele sunt convingătoare: mașinile ating deja un nivel de precizie comparabil cu cel al oamenilor.
Pe lângă colisionarul propriu-zis, cercetătorii pregătesc și un instrument de observare pe măsură: experimentul ePIC. Practic, este o cameră ultra-rapidă plasată exact în punctul de impact, menită să înregistreze traiectoria, energia și identitatea fiecărei particule ejectate de coliziune.
Fluxul de date estimat va atinge o viteză amețitoare de 100 de gigabiți pe secundă, iar aici AI va deveni din nou esențială, sortând și analizând informația în timp real.
Până în 2035, ochiul artificial al fizicii nucleare
Punerea în funcțiune a întregului sistem este așteptată la mijlocul anilor 2030. Până atunci, Brookhaven își dublează pariul: nu doar că vrea să construiască cel mai sofisticat „microscop” pentru atomi, dar vrea să-l lase – cel puțin parțial – pe mâinile unei minți artificiale.
O decizie care, dacă va funcționa, va schimba pentru totdeauna felul în care oamenii de știință explorează materia.
