Un pui de cal tocmai a venit pe lume într-o grădină zoologică din New York. Nimic neobișnuit – până nu afli ce specie reprezintă. Pe 21 aprilie, la Grădina Zoologică din Bronx, un mânz a început să-și încerce picioarele alături de turmă.
Corpul său îndesat și coama dreaptă, aproape ca a unui măgar, îl trădează imediat: este un cal Przewalski, ultimul cal sălbatic adevărat care nu a fost niciodată îmblânzit de om.
Dispărută în natură, readusă prin reproducere
Specia aceasta a fost declarată dispărută în sălbăticie cu mai bine de șase decenii în urmă. În anii 1960, biologiștii au consemnat oficial sfârșitul cailor Przewalski în stepele Asiei Centrale.
Clima se schimbase, habitatele se micșoraseră, concurența cu animalele domestice și vânătoarea își spuneau cuvântul. Singura speranță a venit din doisprezece indivizi capturați cu mult înainte și ținuți în captivitate. Din acei doisprezece descind toți caii Przewalski care există azi pe planetă.
Programele de reproducere din grădini zoologice de pe tot globul – inclusiv cea din Bronx – au clădit încet populația. În 1992, 16 dintre ei au fost eliberați în Mongolia. Au urmat reintroduceri în China și Kazahstan. Apoi, un loc neașteptat: zona de excludere a Cernobîlului.
Evacuată după catastrofa nucleară din 1986, această regiune s-a transformat într-un sanctuar natural. După incendiile masive din 2020, vegetația proaspătă crescută pe solurile arse a atras numeroși erbivori. Între 2020 și 2021, camerele de teren au capturat caii Przewalski de peste 1.000 de ori.
Au prosperat acolo unde oamenii nu mai calcă.
Vulnerabilitatea genetică și speranța științei
Dar revenirea lor spectaculoasă ascunde o vulnerabilitate profundă. La nivel global, mai există sub 2.000 de cai Przewalski. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii îi listează în continuare ca specie amenințată.
Motivul principal este gargantuesc: toți indivizii vii sunt urmașii acelorași doisprezece cai. Diversitatea genetică este atât de redusă încât specia are dificultăți majore în a face față bolilor sau schimbărilor de mediu. Două descoperiri recente deschid o fereastră.
În 2024, oamenii de știință au cartografiat pentru prima dată întregul genom al calului Przewalski. Patru ani mai devreme, în 2020, se născuse prima clonă din lume a acestei specii – o cale de a reintroduce diversitate genetică din material biologic păstrat cu zeci de ani în urmă.
Până atunci, mânzul din Bronx continuă să trotnească prin țarcul său. Un cal care, după toate regulile biologiei și ale istoriei, n-ar fi trebuit să existe. Și totuși, există.
