Creierul tău sub influența canabisului nu mai răspunde la fel. Un studiu amplu, publicat în JAMA Network Open, a scos la iveală o legătură directă între consum și scăderea activității în zone care controlează memoria, deciziile și emoțiile.
Cercetătorii de la Universitatea din Colorado au recrutat peste 1.000 de tineri cu vârste între 22 și 36 de ani.
Cu ajutorul unor tehnici avansate de imagistică, le-au scanat creierul în timp ce rezolvau sarcini cognitive – de la reținerea unor informații și manipularea lor, până la procesarea emoțiilor sau luarea deciziilor.
Participanții au fost împărțiți în trei categorii: cei care au consumat canabis de peste 1.000 de ori în viață, cei cu un consum între 10 și 999 de ori, și cei care l-au folosit de mai puțin de 10 ori – considerați neconsumatori. Diferențele au fost vizibile mai ales la primele două grupuri.
La consumatorii mari și la cei care folosiseră canabis recent, activitatea din cortexul prefrontal dorsolateral și dorsomedial, precum și din insula anterioară, a scăzut semnificativ.
Aceste regiuni sunt esențiale pentru memoria de lucru – capacitatea de a reține temporar informații și de a le folosi pentru sarcini complexe, cum ar fi urmarea instrucțiunilor sau rezolvarea unei probleme. Impactul a fost cel mai puternic tocmai la aceste sarcini.
Celelalte funcții – limbajul, managementul emoțiilor sau recompensa – nu au arătat modificări la fel de clare. Asta sugerează că memoria de lucru este deosebit de vulnerabilă în fața consumului regulat.
O constatare importantă: efectele nu apar doar după ani de consum intens, ci și la cei care au fumat recent. Pe de altă parte, cercetătorii au observat că o perioadă de abstinență înainte de sarcini cognitive ar putea permite creierului să își revină parțial, îmbunătățind performanța.
În contextul în care tot mai multe țări legalizează canabisul, iar consumul global crește, descoperirile ridică întrebări serioase pentru sănătatea publică. Creierul tânăr, aflat încă în dezvoltare, pare să fie cel mai expus. Studiul nu oferă răspunsuri definitive, dar deschide un semnal de alarmă:
decizia de a consuma ar putea avea un cost cognitiv pe termen lung.
