Elevajul selectiv îmbunătățește rezistența coralilor la căldură într-o singură generație

Curiozitate.ro

Elevajul selectiv îmbunătățește rezistența coralilor la căldură într-o singură generație

Recifurile de corali, adevărate bijuterii ale lumii subacvatice și sanctuare de biodiversitate marină, se confruntă cu o amenințare gravă: încălzirea globală. Aceste ecosisteme fragile, ce găzduiesc mii de specii, sunt direct afectate de creșterea temperaturilor oceanice.

În fața acestei provocări alarmante, cercetătorii au explorat o nouă cale pentru a îmbunătăți rezistența coralilor la valurile de căldură: reproducerea selectivă.

Coralii joacă un rol fundamental în sănătatea oceanelor, adăpostind aproape 25% din viața marină și protejând zonele de coastă împotriva eroziunii. Cu toate acestea, ei sunt extrem de vulnerabili la căldură.

Atunci când sunt expuși la temperaturi prea ridicate ale apei pentru o perioadă prea lungă, ei suferă un fenomen numit albire.

Acesta apare când coralii, stresați de căldură, expulzează algele microscopice care trăiesc în țesuturile lor și care le asigură atât culoarea vibrantă, cât și nutrienții esențiali. Albirea îi slăbește considerabil, lăsându-i incapabili să se hrănească corect.

Dacă temperaturile nu scad rapid, coralii mor, ceea ce duce la o degradare masivă a recifurilor. Studiile recente arată că valurile de căldură marine, din ce în ce mai frecvente și intense din cauza schimbărilor climatice, provoacă un declin dramatic al recifurilor la nivel global.

Pentru a contracara această amenințare, o echipă internațională de oameni de știință, condusă de Universitatea din Newcastle, Regatul Unit, a testat o metodă inovatoare: reproducerea selectivă a coralilor.

Această tehnică presupune selectarea coralilor care sunt, în mod natural, mai rezistenți la căldură și reproducerea lor pentru a transmite această caracteristică descendenților.

În cadrul studiului, cercetătorii au efectuat experimente menite să evalueze capacitatea coralilor de a tolera valurile de căldură. Ei au conceput două tipuri distincte de teste.

Primul a evaluat toleranța la o căldură intensă pe o perioadă scurtă, expunând coralii la o creștere rapidă a temperaturii pe parcursul a zece zile, cu vârfuri ce atingeau +3,5 °C peste temperatura normală a apei. Acest scenariu este reprezentativ pentru valurile de căldură marine bruște.

Al doilea test a simulat o situație pe termen lung, mai realistă pentru valurile de căldură naturale. Timp de o lună, coralii au fost supuși unei creșteri mai moderate a temperaturii, atingând aproximativ +2,5 °C peste normal. Rezultatele obținute s-au dovedit a fi deosebit de încurajatoare.

Ele au demonstrat că descendenții coralilor selectați nu doar că au fost capabili să tolereze mai bine aceste creșteri de temperatură, dar au și dezvoltat această rezistență încă din prima generație.

Aceasta înseamnă că, printr-o singură generație de selecție, este posibil să se îmbunătățească într-un mod măsurabil toleranța coralilor la căldură.

Mai exact, cercetătorii au observat că, în comparație cu cei care aveau o toleranță mai mică, coralii selectați pentru o rezistență ridicată la căldură au transmis această caracteristică urmașilor lor.

Această îmbunătățire a fost vizibilă atât în testele pe termen scurt, cât și în cele pe termen lung, demonstrând că coralii se pot adapta atât la valurile de căldură rapide și intense, cât și la episoadele de încălzire mai graduale, dar prelungite.

Deși această descoperire este promițătoare, oamenii de știință subliniază că îmbunătățirile observate rămân limitate. Coralii au arătat o toleranță mai bună la căldură, însă această creștere este modestă în comparație cu temperaturile prognozate în deceniile următoare din cauza încălzirii globale.

De exemplu, rezultatele studiului sugerează că toleranța coralilor la căldură ar putea fi îmbunătățită cu aproximativ 1 °C pe generație, o valoare ce probabil nu va fi suficientă pentru a compensa ritmul rapid de încălzire a oceanelor.

În plus, cercetătorii trebuie să depășească mai multe obstacole înainte ca această tehnică să poată fi aplicată pe scară largă. Printre întrebările cruciale se numără: câți corali trebuie crescuți și implantați pentru ca recifurile naturale să beneficieze cu adevărat?

Cum se poate asigura că acești corali rezistă pe termen lung în mediul lor natural? Și, mai ales, cum se poate evita ca trăsăturile benefice selectate să fie diluate odată ce acești corali sunt reintroduși în natură?

Studiul a mai dezvăluit că acele caracteristici care permit coralilor să reziste unei scurte perioade de căldură nu sunt neapărat aceleași care îi ajută să supraviețuiască unor perioade prelungite de temperaturi ridicate, sugerând că îmbunătățirea toleranței la căldură ar putea necesita intervenții mai complexe decât se anticipase inițial.

În concluzie, deși reproducerea selectivă oferă perspective încurajatoare, ea nu trebuie să deturneze atenția de la adevărata cauză a problemei: încălzirea globală.

Autorii studiului insistă că această metodă trebuie să fie însoțită de o acțiune urgentă pentru reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră.

Fără o astfel de intervenție, temperaturile vor continua să crească într-un ritm care va depăși capacitatea de adaptare a coralilor, chiar și cu ajutorul reproducerii selective.