Nu cu mult timp în urmă, sute de oameni de știință experți în inteligență artificială – printre care și unul dintre cofondatorii Apple – au semnat un apel alarmant. Scopul?
Să atragă atenția asupra unei posibile lansări viitoare a unei inteligențe artificiale generale, capabilă să surclaseze fără dificultate inteligența umană în anumite sarcini.
Riscul suprem, spun ei, ar fi ca o astfel de inteligență artificială să atingă singularitatea tehnologică, o noțiune pe cât de fascinantă, pe atât de înfricoșătoare.
Termenul de „superinteligență” desemnează un concept ipotetic de inteligență artificială ce ar depăși cu mult cele mai strălucite minți umane.
Ar fi vorba despre o inteligență artificială capabilă de performanțe extraordinare în aproape toate domeniile, generând riscuri legate de singularitatea tehnologică, ce ar putea duce la schimbări imprevizibile.
Recent, gigantul Microsoft a abordat această noțiune de superinteligență, odată cu lansarea unei echipe al cărei obiectiv este de a obține progrese majore în decurs de doi sau trei ani. Totuși, Microsoft a menționat o „superinteligență umanistă”, destinată a fi utilizată în sectorul medical.
În octombrie 2025, un apel a fost publicat pentru a bloca dezvoltarea unei superinteligențe. Peste 700 de oameni de știință, antreprenori și personalități politice și-au oferit sprijinul, iar în total, documentul a fost semnat până în prezent de peste 130.000 de persoane.
Printre personalitățile care au ratificat apelul se numără cofondatorul Apple, Steve Wozniak, Prințul Harry, antreprenorul Richard Branson și Stuart Russell, profesor de informatică la Universitatea din California, Berkeley.
„Această situație generează îngrijorări, de la învechirea economică și diminuarea responsabilității umane, la pierderea libertății, a libertăților civile, a demnității și a controlului, la riscuri pentru securitatea națională, chiar și la o posibilă extincție a umanității”, se arată în document.
Semnatarii apelului solicită o interdicție a oricărei dezvoltări legate de o superinteligență ce ar putea pune în pericol omenirea. Apelul urmărește obținerea unei interdicții complete a dezvoltării oricărei superinteligențe.
Cu toate acestea, interdicția ar putea fi ridicată ulterior, dar numai în două condiții: apariția unui consens privind aplicațiile și controlul super-IA, precum și o puternică adeziune publică la această idee. Pentru moment, aceste două condiții nu sunt îndeplinite.
De altfel, trebuie menționat că riscurile nu mai privesc doar înlocuirea oamenilor la locul de muncă. Simpla noțiune de singularitate tehnologică este una dintre principalele surse de îngrijorare.
Evocată pentru prima dată în anii 1950, această singularitate ar interveni atunci când una sau mai multe inteligențe artificiale ar fi capabile să declanșeze o accelerare necontrolabilă și ireversibilă în termeni de inovații tehnologice, după ce ar fi depășit omul în toate domeniile.
O astfel de accelerare ar putea genera schimbări imprevizibile, până la punctul în care omenirea și-ar pierde controlul asupra propriului destin și ar ajunge să se stingă. Pentru unii cercetători, această singularitate tehnologică ar putea surveni până în 2030, dacă nu se iau măsuri.
Apelul recent are, așadar, obiectivul de a evita astfel de derive și, deși astăzi mesajul a fost transmis și dezbaterea publică s-a animat, este totuși destul de dificil să ne arătăm optimiști în privința acestei chestiuni. Într
-adevăr, îndoiala este larg permisă în ceea ce privește posibila adoptare a unui moratoriu, mai ales că, în prezent, cursa inteligenței artificiale face ravagii între China, Statele Unite și chiar Europa.
