Ediția anuală a revistei independente Prescrire aduce din nou în atenție o listă de medicamente considerate mai periculoase decât utile, sfătuind evitarea acestora.
Publicația, recunoscută pentru evaluările sale riguroase, a actualizat recent acest bilanț, semnalând că din cele 108 tratamente incluse în document, un număr îngrijorător de 89 sunt distribuite și în Franța.
Mai mult, lista s-a extins cu două noi medicamente, autorizate pe piață chiar anul acesta, accentuând preocupările legate de siguranța unor produse farmaceutice disponibile la scară largă.
Demersul revistei Prescrire, publicat detaliat într-un articol al UFC Que choisir la 3 decembrie 2025, vizează îmbunătățirea calității îngrijirilor medicale prin eliminarea riscurilor disproporționate asociate cu anumite tratamente.
Această „listă neagră” include o gamă variată de medicamente, de la cele pentru durere și răceală, până la cele pentru tulburări digestive, subliniind că, în multe cazuri, alternativele sigure sunt deja disponibile.
Este un avertisment clar că unele medicamente nu sunt întotdeauna cea mai bună opțiune, chiar și pentru afecțiuni comune precum greața, tusea sau durerile abdominale. Un exemplu elocvent este cel al argilelor medicamentoase, nerecomandate în caz de diaree acută, în special la copii.
Produse precum diosmectita (Smecta), hidrotalcita (Rennieliquo) sau montmorilonita beidellitică (Bedelix) prezintă, conform Prescrire, riscuri de contaminare cu plumb.
Plumbul este un metal greu cunoscut pentru efectele sale neurotoxice, iar prezența sa în aceste medicamente impune o precauție sporită. În locul lor, sunt preferate alternative sigure, cum ar fi antiacidele fără argilă sau omeprazolul (Mopral).
De altfel, diosmectita (Smecta) se află pe lista medicamentelor de evitat publicată de Prescrire încă din anul 2022. Anul acesta, lista s-a mărit cu alte 108 molecule considerate periculoase, cele două noi intrări fiind fézolinétant (Veoza) și géfapixant (Lyfnua), ambele autorizate în 2025.
Fézolinétant, comercializat sub denumirea Veoza, este prezentat ca primul tratament non-hormonal pentru simptomele menopauzei. Acesta acționează asupra receptorilor implicați în reglarea termică a organismului, având rolul de a limita bufeurile induse de menopauză.
Cu toate acestea, eficacitatea sa în practică este limitată. Testele clinice au arătat că Veoza a redus doar 2 până la 3 bufeuri moderate spre severe dintr-o medie de 11 pe zi.
Pe lângă eficiența modestă, medicamentul este asociat cu efecte adverse serioase, inclusiv toxicitate hepatică, ceea ce necesită o monitorizare regulată a funcției ficatului.
Au fost semnalate și posibile riscuri crescute de cancer, în special de piele, precum și tulburări digestive sau neuropsihice, cum ar fi anxietatea și insomnia.
Cel de-al doilea medicament nou, géfapixant (Lyfnua), este destinat tratamentului tusei cronice, fie că este refractară, fie de origine inexplicabilă. Acesta este primul tratament de acest gen disponibil în Europa, acționând asupra anumitor receptori purinergici implicați în mecanismul tusei.
Însă, similar cu Veoza, eficacitatea moleculei este limitată și slab demonstrată. Studiile au indicat că tratamentul a prevenit doar 1 până la 2 episoade de tuse pe oră, dintr-o medie de 20. Nu există, de asemenea, o evaluare privind impactul său asupra calității vieții pacienților.
Efectele secundare includ riscul crescut de infecții respiratorii de tip pneumonie, dar și de calculi urinari. Un aspect notabil este reprezentat de tulburările de gust observate la voluntarii din studii, atât de severe încât 14% dintre aceștia au întrerupt rapid tratamentul.
Aceste noi adăugiri la lista Prescrire subliniază importanța unei abordări prudente în utilizarea medicamentelor, chiar și a celor recent aprobate, și a unei evaluări continue a raportului risc-beneficiu pentru sănătatea publică.
