Pe 12 iunie, un singur simbol bursier zguduie toată lumea financiară: SPCX. SpaceX intră pe NASDAQ cu o capitalizare de 1,77 trilioane de dolari, o sumă pe care niciun alt emitent nu a mai atins-o vreodată la debut.
Acțiunile au fost fixate la 135 de dolari, iar ținta inițială de strângere de fonduri este de 75 de miliarde de dolari.
Shaun Davies, profesor de finanțe la Universitatea din Colorado din Boulder, nu are ezitări: dacă se confirmă această sumă, vorbim despre cea mai mare ofertă publică inițială din istorie, depășind chiar și volumul total al tuturor IPO-urilor americane din vârful bulei dot-com.
Dar ce face ca această operațiune să fie aproape imposibil de comparat cu orice altceva?
Investiția într-un pachet complex
Răspunsul stă în natura hibridă a companiei. Investitorii nu cumpără doar o firmă care trimite rachete în spațiu.
Ei achiziționează un pachet complex: servicii de lansare comercială, rețeaua de internet prin satelit Starlink și ambițiile în inteligență artificială ale subsidiarei xAI, fondată de Elon Musk în 2023.
Davies observă că, în acest moment, SpaceX seamănă mai mult cu un conglomerat tehnologic și de infrastructură decât cu o companie aerospațială tradițională. Tocmai această diversificare explică evaluarea uriașă – și face imposibilă găsirea unui precedent în sector.
Efecte de avalanșă în industria spațială
Dacă oferta reușește, consecințele s-ar putea propaga rapid. Davies crede că un astfel de succes ar putea deschide apetitul investitorilor pentru alte companii avansate din transport și aerospațial, precum Boom Supersonic, chiar dacă majoritatea nu sunt încă pregătite pentru o listare publică.
Mai larg, se conturează posibilitatea unui nou val de IPO-uri tehnologice masive. Nume precum OpenAI sau Anthropic, care dețin deja evaluări private excepționale, ar putea urma un traseu similar – sau chiar să depășească amploarea SpaceX. Totuși, contextul pieței aruncă o umbră de prudență.
NASDAQ a cunoscut recent o scădere bruscă, iar o atitudine mai rezervată față de evaluările cu creștere rapidă ar putea îngreuna drumul viitorilor candidați. Climatul bursier rămâne un factor decisiv. Jeffrey Manber, de la Voyager Technologies, plasează evenimentul într-o perspectivă istorică amplă.
El trasează o linie directă de la contractul NASA pentru transportul de marfă către Stația Spațială Internațională, semnat în 2008, până la constelația Starlink de astăzi. La acea vreme, scepticii susțineau că orbita joasă nu are cerere comercială și că SpaceX va depinde mereu de fonduri publice.
IPO-ul de acum demonstrează exact contrariul: un client guvernamental inițial poate cataliza piețe comerciale uriașe. Manber anticipează aceeași dinamică pentru viitoarele stații spațiale private. Un efect direct și spectaculos îi vizează pe oamenii din interior.
Conform New York Times, aproximativ 4.400 de angajați actuali și foști ai SpaceX urmează să devină milionari în urma acestei operațiuni.
Manber vede aici terenul fertil pentru o adevărată explozie antreprenorială: zeci, poate sute de foști specialiști își vor folosi averea proaspătă pentru a-și lansa propriile afaceri spațiale, înmulțind jucătorii într-un sector încă dominat de câțiva giganți.
Cea mai îndrăzneață analogie a lui Manber merge până la 1602, când a avut loc prima ofertă publică inițială din istorie: cea a Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Atunci, piețele au finanțat expediții maritime considerate o provocare tehnică imposibilă.
Astăzi, probabil, ele se pregătesc să susțină primii pași ai omenirii pe Marte.
