Viruși fosili” integrați în genomul uman legați de tulburări neuropsihice

De-a lungul istoriei, oamenii de știință au fost intrigați de tulburări neuropsihice precum depresia, tulburarea bipolară și schizofrenia. Recent, un studiu condus de cercetătorii de la King’s College London a aprofundat aceste tulburări prin examinarea rolului ADN-ului viral străvechi încorporat în genomul uman de-a lungul evoluției.

Aceste fragmente virale, cunoscute sub numele de HERVs sau retrovirusuri endogene umane, au luat naștere în urmă cu milioane de ani, când retrovirusuri precum HIV și-au inserat ADN-ul în genomul uman. În timp ce unii HERVs sunt inofensivi și au devenit componente funcționale ale genomului nostru, alții pot contribui la dezvoltarea de boli.

De exemplu, s-a constatat că anumite HERV-uri sunt active în celulele canceroase, putând influența progresia cancerului.

Într-un nou studiu, oamenii de știință au analizat date genetice de la mii de persoane și mostre de țesut cerebral post-mortem de la persoane cu și fără tulburări neuropsihice, cum ar fi schizofrenia, depresia și tulburarea bipolară.

Cercetătorii au descoperit variații genetice specifice legate de un risc mai mare de a dezvolta aceste tulburări mintale, care au fost, de asemenea, asociate cu modificări ale activității HERV în creier. Acest lucru sugerează o legătură între aceste variante genetice, activarea HERV și susceptibilitatea la tulburări neuropsihice.

În esență, HERV-urile par să aibă un impact asupra dezvoltării acestor tulburări prin modificarea expresiei genelor din creier.

Aceste descoperiri oferă noi perspective asupra rolului potențial al acestor „viruși fosili” în dezvoltarea tulburărilor neuropsihice și deschid calea pentru cercetări suplimentare în vederea deslușirii mecanismelor care stau la baza acestor boli.

În timp ce multe întrebări rămân fără răspuns cu privire la rolul precis al HERV-urilor în aceste tulburări, oamenii de știință explorează modalități de a manipula activitatea HERV-urilor în celulele creierului în laborator pentru a ne aprofunda înțelegerea impactului acestora asupra dezvoltării neuronale.

Articol interesant? Dă-l mai departe!

Lasă un comentariu