Imaginea șefului care țipă ordine într-un turn de sticlă, cu privirea rece și telefonul în mână, pare desprinsă dintr-un film. Realitatea psihologică este însă mult mai subtilă și mai neliniștitoare.
Un studiu internațional tocmai a demonstrat că cele mai periculoase trăsături de caracter – narcisismul, psihopatia și machiavelismul – nu se ascund doar în vârful ierarhiilor financiare.
Ele pătrund în domenii complet neașteptate, unde nevoia de control și absența empatiei își găsesc adăposturi discrete. Cercetătorii din Singapore și Statele Unite au analizat comportamentele a peste 600 de persoane pentru a descifra cum își aleg acești indivizi toxice carierele.
Originalitatea studiului, publicat în revista Personality and Individual Differences, constă într-o abordare chirurgicală: în loc să trateze „triada întunecată” ca pe un bloc unitar, au descompus-o în șapte fațete precise. Psihopatia a fost separată în îndrăzneală, răutate și dezinhibiție.
Machiavelismul s-a scindat în opinii cinice și tactici manipulatoare. Iar narcisismul a fost privit prin prisma autoadmirării și a rivalității.
Alegeri profesionale contrare așteptărilor convenționale
Această hartă a umbrei a fost apoi suprapusă peste modelul SETPOINT, care grupează profesiile în șapte mari categorii. Rezultatul sfidează orice așteptare. Cea mai surprinzătoare descoperire vizează indivizii care folosesc tactici machiavelice.
Contrar a ceea ce ne-am imagina, ei nu sunt atrași de mediile în care pot manipula direct oameni. Dimpotrivă, aleg profesiile creative, munca în aer liber și îngrijirea animalelor.
Se feresc cu grijă de carierele bazate pe relații umane intense, preferând spații în care viziunea lor cinică asupra lumii poate înflori fără presiunea empatiei sociale.
Psihopatul „îndrăzneț” – caracterizat prin calm desăvârșit sub presiune și o influență naturală puternică – gravitează, în schimb, spre științele sănătății. Cei cu o psihopatie impulsivă, „dezinhibată”, își găsesc locul în arte, design și meserii manuale. Fiecare fațetă își croiește un drum aparte.
Cum influențează toxicitatea traiectoriile de carieră?
Și totuși, există un punct orb de convergență care leagă aproape toate aceste personalități întunecate: domeniul influenței. Fie că e vorba de narcisiști înfometați de admirație sau de machiavelici care tânjesc după putere, toți sunt atrași magnetic de rolurile de conducere.
Sectoarele comerțului, politicii și dreptului rămân terenurile lor de vânătoare privilegiate, unde persuasiunea și dominanța sunt monedă de schimb. Studiul, deși realizat inițial pe studenți, oferă o cheie de lectură tulburătoare pentru lumea profesională.
Alegerile noastre de carieră nu reflectă doar pasiunile, ci și mecanismele de apărare și zonele gri din interiorul fiecăruia. Pentru organizații, aceste constatări sunt vitale: ele permit identificarea sectoarelor unde comportamentul toxic se poate cristaliza.
Pentru specialiștii în resurse umane și consilierii de carieră, provocarea devine clară – să folosească această știință pentru a detecta trăsăturile periculoase înainte ca ele să se transforme într-un management devastator, ghidând în același timp aceste personalități către drumuri profesionale unde impactul lor să fie cât mai puțin nociv pentru ceilalți.
