Lumea nevăzută, vibrantă, care populează coaja copacilor ascunde un secret uimitor: capacitatea de a influența direct sau indirect clima Pământului. Această descoperire recentă aduce în prim-plan un rol aproape complet ignorat al ecosistemelor microscopice care ne înconjoară.
De obicei, când se vorbește despre microbiom, gândul ne duce adesea la cel intestinal, acel ansamblu complex de microorganisme – virusuri, bacterii, ciuperci și paraziți nepatogeni – ce trăiesc în intestinele umane și sunt esențiali pentru sănătatea digestivă.
Un concept similar, însă, se aplică și cojii copacilor, care adăpostește un ecosistem microbian dens și diversificat, format din miliarde de bacterii și ciuperci.
Acestea joacă un rol crucial nu doar pentru sănătatea arborelui în sine, influențând ciclul nutrienților și apărarea împotriva agenților patogeni, ci, surprinzător, și pentru reglarea climatică globală.
Această capacitate uluitoare a microbiomului de pe coaja copacilor de a influența clima, prin absorbția și eliberarea diferitelor gaze, a fost subiectul unei sinteze realizate de Vincent Gauci, biogeochimist la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie.
Lucrarea sa a fost publicată în prestigiosul jurnal Science, pe 6 ianuarie 2026, deschizând o nouă perspectivă asupra interacțiunilor complexe dintre natură și atmosferă. Studiul subliniază că ecosistemele fac schimb de gaze cu atmosfera, influențându-i compoziția chimică și temperatura.
Gazele-trasă, prezente în concentrații foarte mici, pot avea efecte semnificative.
Timp de decenii, s-a crezut că solul este singura suprafață care realizează un schimb important de gaze cu atmosfera, umiditatea acestuia influențând direcția schimburilor, mai ales pentru metan: solul emite gaze când este saturat cu apă și le absoarbe când este uscat.
În acest context, biogeochimia cojii copacilor – adică ciclurile chimice și schimburile dintre aer, apă și pământ, induse de organismele vii de pe aceasta – a fost aproape în totalitate neglijată.
Acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât suprafața totală a cojii copacilor de pe glob se estimează la aproximativ 143 de milioane de kilometri pătrați, aproape la fel de mare ca toată suprafața terestră emersă.
O singură coajă de copac poate adăposti mii de miliarde de bacterii, iar această suprafață vastă reprezintă un habitat extraordinar pentru microorganisme care, până acum, au fost foarte puțin studiate.
Vincent Gauci și echipa sa au secvențiat genomul microbiomului de pe coaja a opt specii de arbori din Australia, inclusiv niaouli (Melaleuca quinquenervia).
Rezultatele au arătat că peste 6 trilioane de bacterii trăiesc într-un singur metru pătrat de coajă, utilizând gaze precum hidrogenul, metanul și dioxidul de carbon. Este esențial de reținut că aceste gaze au un rol direct sau indirect în reglarea climatică.
De exemplu, metanul, deși are o durată de viață mult mai scurtă decât dioxidul de carbon, posedă o putere de încălzire mult superioară. Potențialul uriaș al microbiomului cojii copacilor se afla, așadar, chiar „sub ochii noștri” dintotdeauna, așteptând să fie descoperit și înțeles.
Pentru biogeochimistul Vincent Gauci, această descoperire deschide o cale inedită: importul țintit al anumitor tipuri de microbi, deosebit de eficienți în captarea anumitor gaze, ar putea deveni o strategie globală pentru protecția climei.
Teoretic, o astfel de abordare ar permite realizarea de progrese rapide în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, valorificând o resursă biologică pe care abia acum începem să o înțelegem cu adevărat.
