Pentru iubitorii de animale de companie, vestea decesului lor vine întotdeauna mult prea curând, iar dorința de a le prelungi viața este o constantă.
Deși unele își încheie drumul în mod firesc, din cauza bătrâneții, numeroși prieteni necuvântători se confruntă, odată cu înaintarea în vârstă, cu diverse afecțiuni, inclusiv cu temutul cancer, la fel ca oamenii.
Riscul de a dezvolta cancer este, de altfel, semnificativ mai mare la câinii de talie mare sau la cei în vârstă.
Cu toate acestea, spre deosebire de arsenalul tot mai vast de tratamente disponibile pentru oameni, grație cercetării continue, opțiunile pentru animalele domestice diagnosticate cu cancer sunt mult mai limitate.
Un câine poate beneficia, în anumite cazuri, de radioterapie sau chimioterapie, însă eficacitatea, accesibilitatea și costurile acestor proceduri nu sunt întotdeauna satisfăcătoare. Iar intervenția chirurgicală, chiar și reușită, nu garantează prevenirea recidivelor.
Însă o nouă cercetare, ce vizează dezvoltarea unui vaccin, ar putea aduce o rază de speranță în lupta pentru prelungirea vieții celui mai bun prieten al omului.
La prima vedere, nimic nu părea să-l îndrume pe Mark Mamula, cercetător în reumatologie la Școala de Medicină Yale, specializat în boli autoimune precum lupusul sau diabetul de tip 1, către dezvoltarea unui tratament anticancer, și cu atât mai puțin pentru câini.
Cu toate acestea, propriile sale investigații l-au condus, în cele din urmă, în această direcție. În cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar, prin definiție, își atacă propriul corp – de exemplu, în diabetul de tip 1, celulele imunitare atacă celulele pancreasului.
Mamula a observat o paralelă esențială: „În multe privințe, tumorile sunt asemenea țintelor bolilor autoimune. Celulele canceroase reprezintă propriile țesuturi atacate de sistemul imunitar. Diferența este că, în cazul cancerului, vrem ca sistemul imunitar să atace o tumoare.”
După ani de muncă asiduă, cercetătorul și echipa sa, sprijiniți de medicul veterinar oncolog Gerald Post, au ajuns la concluzia că ar fi posibilă dezvoltarea unui tratament care să declanșeze un răspuns imunitar țintit împotriva tumorilor.
Pentru a-și continua cercetările, oamenii de știință au pornit de la tratamentele existente deja pentru oameni, căutând o nouă abordare care să poată aduce beneficii atât speciei umane, cât și canine, având în vedere că anumite tipuri de cancer prezintă similarități între cele două.
Anumite tipuri de cancer, precum cel colorectal, mamar sau osteosarcomul (o formă de tumoare osoasă), se manifestă printr-o supraexprimare a două proteine specifice: receptorul factorului de creștere epidermic (EGFR) și HER2.
În tratamentul uman, se utilizează anticorpi monoclonali – proteine capabile să se lege de EGFR și HER2, blocându-le acțiunea. Provocarea majoră este însă că pacienții pot dezvolta rezistență la acești anticorpi, diminuând astfel, în timp, efectele benefice ale terapiei.
Soluția convențională se bazează pe anticorpi monoclonali, produși dintr-o singură celulă imunitară, care se leagă de o singură porțiune a moleculelor EGFR și HER2. Echipa de la Yale a vizat însă dezvoltarea unei răspuns imunitar *policlonal*.
Obiectivul a fost crearea de anticorpi provenind de la *mai multe* celule imunitare, capabili să se lege de *mai multe* porțiuni ale proteinelor țintă, reducând astfel semnificativ riscul de dezvoltare a rezistenței.
După identificarea unui compus capabil să inițieze acest răspuns, cercetătorii l-au testat inițial pe șoareci, iar apoi pe câini. În ultimii opt ani, rezultatele obținute în cadrul studiilor clinice au fost extrem de promițătoare. Peste trei sute de câini au beneficiat de testarea acestui vaccin.
Cercetătorii estimează că tratamentul a reușit să dubleze rata de supraviețuire la doisprezece luni pentru câinii diagnosticați cu anumite tipuri de cancer.
Spre exemplu, câinii care sufereau de osteosarcom aveau o șansă de doar 35% de a trăi un an după diagnostic, urmând tratamentele clasice precum chimioterapia. Odată cu administrarea noului vaccin, aceste șanse au crescut la 60%.
Studiul a evidențiat, printre altele, cazul lui Hunter, un Golden Retriever câine de salvare, diagnosticat în 2022 cu osteosarcom la un picior din față.
După o amputare, care s-a dovedit ineficientă pe termen lung, și o sesiune de chimioterapie, tratamentul cu noul vaccin i-a permis să trăiască încă doi ani, plin de energie și bucurie.
Mark Mamula își exprimă entuziasmul profund: „Propriul meu câine a murit de cancer inoperabil în urmă cu aproximativ unsprezece ani. Atât câinii, cât și oamenii suferă mult din cauza cancerului.
Dacă putem aduce beneficii, alinare, o viață fără durere, acesta este cel mai bun rezultat pe care îl puteam obține.”
Echipa de cercetători speră acum să realizeze studii mai aprofundate pentru a determina dacă vaccinul ar putea fi administrat preventiv, pentru a evita apariția cancerului, sau pentru a-l stopa într-un stadiu incipient, permițând astfel animalelor să trăiască mai mult și mai sănătos.
Următorul pas crucial este obținerea aprobării tratamentului de către USDA (Departamentul Agriculturii al Statelor Unite, responsabil cu aprobarea tratamentelor veterinare), un demers esențial pentru democratizarea accesului la acest vaccin.
Pe termen lung, există și perspectiva extinderii studiilor pentru aplicarea tratamentului la om.
