Cheltuim miliarde pe suplimente, pe aplicații de meditație și pe diete care promit tinerețe fără bătrânețe.
Iar în același timp, la capătul Amazonului bolivian, un popor de aproximativ 16.000 de oameni, fără acces la medicină modernă, are — după cât știe știința — cele mai bine păstrate creiere măsurate vreodată. Iar motivul contrazice așteptările.
O echipă internațională condusă de neurologul Andrei Irimia, de la Universitatea Southern California, a scanat creierul a 746 de persoane Tsimané, cu vârste între 40 și 94 de ani.
Pentru unii dintre participanți, drumul până la cel mai apropiat computer tomograf, în orașul Trinidad, Bolivia, a însemnat două zile întregi pe râu, în pirogă, urmate de ore bune cu autobuzul.
Rezultatele, publicate în The Journal of Gerontology, i-au surprins chiar și pe cercetători: scăderea volumului cerebral între vârsta mijlocie și bătrânețe este cu 70% mai mică la Tsimané decât la americani, germani și olandezi.
Cu alte cuvinte, acolo unde, după 40 de ani, creierul nostru începe să se micșoreze accelerat — fenomen legat de riscul crescut de demență și boala Alzheimer —, creierul lor își păstrează aproape intact volumul. Descoperirea a venit pe fondul unei alte surprize mai vechi.
În 2017, o analiză publicată în The Lancet arătase că Tsimané au cele mai sănătoase artere coronare înregistrate până atunci, cu cel mai scăzut nivel de ateroscleroză dintre toate populațiile studiate. Să fie genetica explicația?
Ipoteza a căzut când cercetătorii au analizat un popor înrudit, Mosetén, cu aceeași origine ancestrală, dar cu un stil de viață ușor mai modernizat. Rezultatul lor a fost intermediar: mai bun decât al occidentalilor, dar inferior Tsimané. Diferența vine, așadar, din felul de a trăi, nu din gene.
Nici alimentația, luată separat, nu oferă răspunsul complet. Da, Tsimané mănâncă multe fibre, pește și carne slabă și foarte puține grăsimi saturate. Dar trăiesc cu un nivel ridicat de inflamație cronică, cauzată de expunerea constantă la paraziți și infecții gastrointestinale și respiratorii.
În societățile occidentale, tocmai inflamația este unul dintre principalii factori asociați cu degenerarea cerebrală. De ce, atunci, creierul lor rămâne protejat? Răspunsul, confirmat de un studiu complementar publicat în 2025, ține de mișcare.
Tsimané merg mult, vânează, pescuiesc, cultivă pământul din zori până seara. Nivelul lor de activitate fizică zilnică depășește cu mult ceea ce permite, de regulă, viața occidentală.
Iar acest efort constant funcționează ca un scut neuroprotector, capabil să compenseze chiar și efectele nefaste ale inflamației. Mesajul cercetătorilor este direct și greu de ignorat.
Nu medicina de vârf, nu „superalimentele” și nici pastilele cu vitamina D par să ne ferească, în primul rând, de îmbătrânirea creierului. Ci mișcarea.
Sedentarismul — orele petrecute pe scaun, în fața ecranelor — ar putea fi accelerantul principal al declinului cerebral în societățile moderne, poate mai important decât ceea ce mâncăm.
Așa cum sintetizează antropologul Hillard Kaplan, care studiază de aproape două decenii comunitățile Tsimané: stilul nostru de viață sedentar, alături de o dietă bogată în zaharuri și grăsimi, probabil accelerează pierderea de țesut cerebral și ne face mai vulnerabili la boli precum Alzheimer.
Privind către Amazon, Tsimané ar putea reprezenta etalonul unui proces normal de îmbătrânire a creierului — iar anomalia am putea fi chiar noi.
