Un dinozaur de proporții neașteptate a ieșit la lumină în Transilvania, iar descoperirea le dă peste cap paleontologilor toate calculele. În timp ce cercetau vestitul Bazin Hațeg, o echipă a dat peste rămășițele unei creaturi care nu ar fi trebuit să existe acolo – cel puțin, nu atât de mare.
Specia, botezată Uriash kadici, măsura aproape doisprezece metri lungime și cântărea între cinci și opt tone. Cu alte cuvinte, era de peste două ori mai lungă decât verii săi locali, precum Magyarosaurus, care abia atingea cinci metri.
Și totuși, toți trăiseră pe aceeași insulă, în Cretacicul acum 70 de milioane de ani. Aici intervine paradoxul. Hațegul nu era un continent, ci un arhipelag – un labirint de insule unde resursele limitate împing de obicei speciile spre nanism.
Cu cât teritoriul e mai mic, cu atât animalele devin mai mici, e o regulă binecunoscută în biologie. Uriash kadici, însă, a sfidat-o cu seninătate. Cum a fost posibil? Paleontologii cred că răspunsul ține de nișa ecologică.
Pe când titanozaurii mai mici se hrăneau cu vegetația joasă și rară, acest gigant ar fi putut ajunge la coronamentul înalt al pădurilor, acolo unde hrana era mai consistentă și competiția inexistentă. Așa a reușit să crească, fără să se lupte pentru aceleași resurse cu vecinii săi pitici.
Dar noutatea nu se oprește aici. Analizând oasele, specialiștii au observat ceva cu adevărat tulburător: Uriash kadici seamănă mai mult cu titanozaurii din Gondwana – supercontinentul care aduna Africa, America de Sud, Antarctica, Australia și India – decât cu rudele europene.
Asta înseamnă că strămoșii săi nu au evoluat pe loc, în Europa, ci au sosit aici după o migrație pe distanțe uriașe, cu mult înainte ca această parte a lumii să devină un teritoriu izolat.
Povestea acestor dinozauri transilvăneni se complică astfel: nu mai vorbim doar de adaptări locale la viața pe insule, ci de rute de migrație care traversează continente întregi.
Singurul specimen descoperit – un individ complet, pe baza căruia s-a făcut toată documentația – devine astfel o busolă care rescrie hărțile evoluției. Ce alte secrete mai ascunde solul din Hațeg? Deocamdată, cercetătorii abia au deschis prima pagină.
