Agențiile spațiale monitorizează mii de asteroizi care se rotesc în jurul Soarelui, iar pentru a înțelege mai bine potențialele consecințe ale unui impact cu Pământul, a fost dezvoltată o aplicație specializată pe platforma Neal.fun.
Această aplicație, creată de Neal Agarwal, se bazează pe cercetările Dr. Gareth Collins și Dr. Clemens Rumpf, oferind simulări precise ale efectelor unor astfel de coliziuni.
Simulatorul permite utilizatorilor să configureze diverși parametri ai asteroidului, inclusiv compoziția (fier, piatră, carbon sau aur), diametrul (până la 1,6 kilometri), viteza (între 1.600 și 400.000 kilometri pe oră) și unghiul de impact (până la 90 de grade).
După selectarea zonei de impact, aplicația calculează efectele devastatoare ale coliziunii, prezentând date despre dimensiunea craterului, numărul potențialelor victime și efectele secundare precum unde de șoc și cutremure.
Pentru exemplificare, un scenariu care implică un asteroid de fier cu diametrul de 1,5 kilometri, lovind Parisul cu o viteză de 400.000 kilometri pe oră la un unghi de 45 de grade, ar produce un crater cu o lățime de 43 de kilometri.
Impactul ar genera o bilă de foc cu o lățime de peste 160 de kilometri, un val de șoc de 250 de decibeli care ar putea provoca leziuni pulmonare până la 500 de kilometri distanță, vânturi cu viteze de peste 14.000 kilometri pe oră și un cutremur de magnitudine 9,3 pe scara Richter.
În context real, comunitatea științifică își intensifică eforturile de identificare și monitorizare a asteroizilor care se apropie de Pământ.
Sunt urmăriți în special asteroizii geocroisori, definiți ca obiecte cu orbite care se apropie la mai puțin de 1,3 unități astronomice de Soare (o unitate astronomică reprezentând aproximativ 150 de milioane de kilometri).
La începutul lunii octombrie, numărul asteroizilor geocroisori identificați a depășit 30.000, dintre care peste jumătate au fost descoperiți în ultimii șase ani. Din acest total, aproximativ 1.400 de asteroizi prezintă o probabilitate non-zero de impact cu Pământul.
