Obeliscul din Place de la Concorde din Paris, un monument vechi de 3.300 de ani oferit Franței de către Egipt în 1830, a dezvăluit recent secrete noi.
Egiptologul francez Jean-Guillaume Olette-Pelletier a descoperit șapte mesaje criptate în hieroglife, gravate în piatră, în timpul lucrărilor de renovare din 2021.
Accesul facilitat de schelele instalate pentru renovare i-a permis cercetătorului să examineze secțiunile superioare ale monumentului, în special zona din apropierea vârfului aurit.
Inovația metodologică a constat în citirea hieroglifelor pe orizontală, în loc de verticală, această abordare conducând la identificarea unor semne anterior neobservate.
Mesajele descoperite aparțin unei categorii speciale de scriere codificată, cunoscută sub numele de criptohieroglife, utilizată în Egiptul antic exclusiv de către elite. În prezent, conform experților, doar șase persoane la nivel mondial dețin capacitatea de a descifra acest tip de scriere.
Un exemplu relevant este identificarea unui text ascuns într-un relief ce îl reprezintă pe zeul Amon, care dezvăluie mesajul „O ofrandă pe care regele o face zeului Amon”.
Complexitatea acestor inscripții este amplificată de dispunerea lor pe cele patru fețe ale obeliscului, formând ceea ce specialiștii numesc „criptografii tridimensionale”.
Unele mesaje sunt vizibile doar din anumite unghiuri specifice, cum ar fi direcția de apropiere pe Nil către templul din Luxor, sugerând că acestea erau destinate unor vizitatori specifici, probabil înalți demnitari.
Conținutul mesajelor reflectă strategia de comunicare a faraonului Ramses al II-lea, fiind concepute ca instrument de propagandă politică destinat elitelor. Textele subliniază atributele suveranului ca fiind un conducător victorios, un constructor remarcabil și o figură divină.
Această descoperire demonstrează că monumentul, dincolo de rolul său arhitectural, reprezintă un manifest politic complex, destinat eternității.
Rezultatele complete ale acestei cercetări urmează să fie publicate în Jurnalul Egiptului, Nilului și Mediteranei (Enim), oferind noi perspective asupra modului în care trebuie interpretate și studiate monumentele istorice, chiar și cele care par să fie complet cunoscute și înțelese.
