Un virus pe care mulți îl consideră banal le poate șterge ani de imunitate, fără ca cineva să își dea seama.
În spatele febrei și erupțiilor trecătoare, rujeola pune în mișcare un mecanism tăcut, devastator: resetează sistemul imunitar al copiilor și îi lasă vulnerabili la infecții pe care le învinseseră deja.
Cercetătorii au analizat sângele a 77 de copii olandezi nevaccinați, dintr-o comunitate cu rate scăzute de imunizare. Treizeci și patru dintre ei au avut o formă ușoară de rujeolă, iar ceilalți 43, una severă.
Comparația probelor prelevate înainte de infectare cu cele recoltate la două luni după a scos la iveală o pierdere șocantă: între 11 și 73% din anticorpii de protecție acumulați de-a lungul vieții au dispărut.
În medie, copiii au rămas fără aproximativ 20% din memoria lor imunitară, iar unii au pierdut peste 70%.
VirScan dezvăluie amnezia imunitară
Folosind un instrument numit VirScan, specialiștii de la Harvard, Institutul Medical Howard Hughes și Universitatea Erasmus au putut identifica exact ce virusuri cunoscuse anterior fiecare copil. HIV, gripă, herpes – toate fuseseră înregistrate în arhivele biologice ale organismului.
Rujeola a atacat direct această arhivă, ștergând amintirile stocate în celulele B, acele globule albe care produc anticorpi. Virusul nu doar te îmbolnăvește pe moment; invadează sistemul de apărare și îl readuce la o stare naivă, asemănătoare cu cea a unui nou-născut.
Epidemiologul Michael Mina, coautor al studiului publicat pe 1 noiembrie 2019 în revista Science, explică fără echivoc: corpul trebuie să reînvețe să se apere, reinfectându-se cu agenți patogeni pe care îi depășise deja.
Reconstrucția poate dura luni sau chiar ani, perioadă în care copilul rămâne expus.
Vaccinarea protejează memoria imunitară
Contrastul cu copiii vaccinați este drastic. Cei care au primit vaccinul ROR nu au suferit această amnezie imunitară – sistemul lor a păstrat aproximativ 90% din anticorpi.
Virusul atenuat din vaccin nu modifică memoria imunitară, chiar dacă oferă o protecție mai puțin puternică împotriva rujeolei în sine. Pentru a verifica dacă fenomenul nu ține de particularitățile comunității olandeze, echipa a repetat experimentul pe patru macaci rhesus.
La cinci luni după infectare, diversitatea repertoriului de anticorpi al acestora scăzuse în medie cu 26%. Mecanismul este unul biologic solid, nu un simplu artefact statistic. Descoperirea explică, în sfârșit, un mister epidemiologic vechi de zeci de ani.
De multă vreme, medicii observaseră că după epidemii de rujeolă, copiii prezentau o mortalitate în exces luni și chiar ani de zile, deși păreau complet recuperați. Morbiditatea crescută, mai ales prin infecții respiratorii și digestive, rămăsese fără o cauză moleculară clară.
Amnezia imunitară evidențiată acum oferă această explicație. În Olanda, cercetătorii de la Erasmus Medical Center au demarat un nou studiu pe termen lung.
Urmăresc 100 de copii și adolescenți – jumătate vaccinați, jumătate nevaccinați – timp de trei ani, măsurând evoluția sănătății, a anticorpilor și a celulelor de memorie.
Scopul: să cuantifice amploarea reală a infecțiilor suplimentare pe care copiii neprotejați le riscă după o boală considerată, până acum, banală.
