În sudul Norvegiei, la marginea orașului Fredrikstad, o echipă de la Muzeul de Istorie Culturală al Universității din Oslo a dat peste un cimitir cum nu s-a mai văzut în Europa.
Sub brazdele joase ale pământului, aproape de suprafață, zeci de cercuri din piatră ascund morminte de copii din epoca bronzului și epoca fierului, construite cu o grijă care încă îi uimește pe arheologi. Locul se află la aproximativ 80 de kilometri sud de Oslo, aproape de granița cu Suedia.
Aici, anul trecut, cercetătorii au scos la lumină 41 de formațiuni circulare, fiecare cu până la doi metri în diametru. Fiecare cerc are o piatră mare în centru, flancată de altele, așezate cu o precizie atent calculată.
Săpăturile au arătat că sub aceste structuri se află oase arse și fragmente de ceramică, urme ale unor ritualuri funerare vechi de peste două milenii. Analizele recente indică faptul că aproape toate mormintele aparțin unor copii morți între anii 800 și 200 î.Hr.
Cei mai mulți erau nou-născuți sau sugari; alții aveau între trei și șase ani.
În nordul Europei, practicile funerare ale epocilor bronzului și fierului includeau frecvent incinerarea morților pe rug, urmată de înhumarea sau răspândirea oaselor, iar pietrele erau dispuse uneori în spirală sau în formă de roată la locul cremațiilor.
Ceea ce face însă acest sit diferit este densitatea neobișnuită a mormintelor și finețea construcției lor: pietre aduse din locuri diferite, așezate cu migală, ca un gest încărcat de semnificație emoțională și culturală, cu atât mai puternică având în vedere că e vorba despre copii.
O asemenea concentrare de morminte de copii nu are precedent în Europa. Contextul în care apare acest cimitir adâncește misterul: regiunea este presărată cu gravuri rupestre ce înfățișează călătorii și cultul soarelui, indicii ale unei lumi spirituale complexe.
Deși arheologii nu au o explicație definitivă pentru numărul mare de morminte de copii, ei notează că mortalitatea infantilă era, probabil, ridicată în acea perioadă. După documentarea minuțioasă a sitului și recoltarea de probe, cercetătorii au acoperit din nou zonele excavate.
O parte a uneia dintre formațiunile de piatră va fi prezentată în expoziția „În memoria copiilor” la Muzeul de Istorie Culturală din Oslo. Urmează și analize detaliate ale artefactelor descoperite, printre care fragmente de ceramică și o posibilă broșă metalică.
Descoperirea oferă o fereastră rară, profund emoționantă, către ritualurile și credințele funerare ale Scandinaviei din epoca bronzului și epoca fierului.
Grija pentru aceste morminte și complexitatea structurilor de piatră vorbesc despre importanța acestor ritualuri în societățile de atunci, iar situl însuși, deși sporește înțelegerea relației popoarelor nordice cu moartea și lumea spirituală, lasă deschise multe întrebări: de ce aici, de ce atât de mulți copii, de ce cu atâta rigoare?
Aceste morminte reflectă nu doar credințe spirituale elaborate, ci și provocările sanitare și sociale ale vremii. Numărul mare de copii înhumați și atenția acordată înmormântării lor pot indica dorința de a proteja sufletele celor mici sau de a le marca trecerea în lumea de dincolo.
În același timp, ele ilustrează o epocă în care mortalitatea infantilă — probabil amplificată de epidemii, foamete sau condiții climatice aspre — modela viața de zi cu zi și memoria colectivă a comunităților.
