Aproape două decenii în urmă, un artist contemporan a imaginat un copac care primăvara deschide flori de feluri diferite, iar vara coace fructe din soiuri variate. Un singur trunchi, patruzeci de povești. „Copacul Frankenstein”, cum a fost poreclit, adună nu mai puțin de patruzeci de varietăți.
Apariția recentă pe Netflix a filmului Frankenstein al lui Guillermo del Toro readuce în atenție această creație ce împletește arta, știința și grija pentru patrimoniul agricol. Proiectul a prins viață în 2008, la Universitatea Syracuse din Statele Unite.
Autorul lui este Sam Van Aken, nu horticultor sau botanist, ci artist, profesor asociat de sculptură, care își extinde practica dincolo de atelier, către botanică și agricultură.
Intenția lui este limpede și pragmatică: să salveze soiuri vechi de fructe cu sâmbure dispărute din comerț și uitate în livezile americane, în timp ce dă formă unei opere vii.
„Format în principal din soiuri vechi și de patrimoniu, Arborele cu 40 de Fructe contribuie la conservarea soiurilor de fructe cu sâmbure care nu mai sunt comercializate”, explică artistul. Într
-o conferință din 2019, el spunea că fiecare ramură spune o poveste: a unui pom de familie, a unui soi dispărut sau a unui fruct local pe care nu îl mai cultivă nimeni. Cum prinde contur un asemenea copac?
În primii cinci ani, un portaltoi – trunchiul de bază – primește treptat ramuri de la patruzeci de pomi diferiți. Cheia este o tehnică veche de altoire, numită „în ochi dormind” sau „în ecuson”: se face o tăietură în formă de T pe portaltoi, apoi se introduce un mugur (greffon) din soiul dorit.
Metoda este deosebit de potrivită pentru fructele cu sâmbure, deoarece măduva lor este mai fragilă decât la speciile cu sâmburi mici, iar această tehnică reduce stresul asupra plantei. În ciuda poreclei care trimite la o creatură monstruoasă, rezultatul nu are nimic înfiorător.
Primăvara, copacul îmbracă simultan nuanțe și forme de flori diferite; vara, ramurile își dezvăluie pe rând roadele. Armonia vine din rudenia lor: aproape toate sunt fructe cu sâmbure din genul Prunus, care se coc eșalonat, între iulie și octombrie, în Statele Unite.
Rezultatul este un spectacol botanic coerent, în care diversitatea nu tulbură, ci completează. Interesul a crescut rapid. Din 2008 încoace, Sam Van Aken nu a creat un singur exemplar, ci două sute.
Unele trăiesc în muzee, altele în școli și grădini publice, iar câteva s-au alăturat colecțiilor botanice private. La Everson Museum of Art din Syracuse, New York, se află exemplarele numerotate 54, 55, 57, 60, 61, 65, 66 și 67. Numărul 70 este plantat la Roanoke College, în Salem, Virginia.
Iar primul Arbore cu 40 de Fructe poate fi întâlnit la Colby College, în Waterville, Maine. Fiecare dintre ele, o arhivă vie, altoită din povești care altfel s-ar fi pierdut.
