Virusurile sunt la fel de vechi ca viața însăși, dar oamenii de știință nu reușesc să stabilească dacă acestea sunt ființe vii. Sunt înscrise în ADN-ul nostru, influențându-ne de-a lungul vieții prin mutații și rezistență.

În fiecare zi, intrăm în contact cu milioane de virusuri. În timp ce pandemia de coronavirus duce la impunerea de restricții fără precedent, punând pe butuci mii de afaceri și distrugând milioane de vieți, merită să ne punem următoarele întrebări: ce este un virus, din ce sunt făcute virusurile și de unde provin ele?

Virusurile sunt probabil cel mai bine explicate prin câteva cifre uluitoare. Potrivit lui Curtis Suttle, virusolog la Universitatea British-Columbia din Canada, proprietățile fizice ale virusurilor le fac dificil de înțeles.

Pentru început, să ne oprim asupra dimensiunilor lor. Dacă fiecare virus din corpul uman ar fi de mărimea unui vârf de ac, un adult ar atinge înălțimea de 150 de kilometri.

Într-un studiu din 2018, Suttle a constatat că pe fiecare metru pătrat al Pământului se depun zilnic peste 800 de milioane de virusuri. Într-o lingură de apă de mare se găsesc, în general, mai multe virusuri decât oameni în Europa.

„Înghițim mai mult de un miliard de virusuri de fiecare dată când mergem să înotăm”, spune Suttle.

Un articol publicat în 2011 în revista Nature Microbiology a estimat că pe Pământ există peste un cvintilion – 1 urmat de 30 de zerouri – de virusuri. Dacă i-am așeza unul lângă altul, ar forma o linie lungă de 100 de milioane de ani-lumină, adică de 1.000 de ori mai lungă decât Calea Lactee.

Potrivit lui Teri Shors, profesor de biologie la Universitatea din Wisconsin și autoare a mai multor cărți pe această temă, virusurile pot fi tratate ca niște „pachete moleculare”.

„Acestea trebuie să fie suficient de mici pentru a încăpea în interiorul unei celule pentru a provoca o infecție”, decalră ea pentru AFP.

Deoarece sunt șiruri de material genetic conținute în câteva molecule de proteine, virusurile ocupă un loc ciudat între ființă vie și materie inertă. Întrucât nu au celule și nu produc energie, o definiție-cheie a organismelor vii, mulți oameni de știință le exclud din această categorie.

Cu toate acestea, odată ce pătrund în gazdă, virusurile devin active într-un mod rar întâlnit în natură: intră în celule cu noi instrucțiuni genetice, pentru a se replica amețitor de repede.

Pentru Ed Rybicki, un virusolog de la Universitatea din Cape Town, virusurile sunt „atât un concept, cât și un lucru material”.

„Consider că virusurile sunt vii, pentru că, odată ce se află în interiorul unei celule, ele SUNT celula”, spune cercetătorul într-un interviu acordat AFP.

Teri Shors, în schimb, le descrie ca fiind „metabolic inactive”.

„Cu excepția cazului în care pot pătrunde într-un corp cald și în interiorul unei celule, virusurile sunt inerte”, explică ea.

Odată ce infectează gazda, însă, „întreaga mașinărie celulară este dedicată producției de progenituri virale”, potrivit lui Curtis Suttle.