Utilizarea tehnologiilor digitale și impactul acestora asupra sănătății mintale a adolescenților reprezintă subiectul unui studiu amplu realizat de Universitatea College London (UCL), care a analizat date provenite de la peste 11.000 de tineri.
Cercetarea evidențiază efecte distincte ale diferitelor tipuri de activități digitale asupra băieților și fetelor. În cazul băieților care au jucat jocuri video la vârsta de 11 ani, studiul a identificat o reducere semnificativă a simptomelor depresive la vârsta de 14 ani.
Specific, adolescenții care au jucat zilnic au prezentat scoruri de depresie cu 24,3% mai reduse comparativ cu cei care au jucat doar ocazional. Cei care au dedicat timp jocurilor video cel puțin săptămânal au înregistrat o scădere de 25,1% a simptomelor depresive.
Pentru fete, rezultatele indică o tendință opusă, în special în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale.
Fetele care au folosit platformele sociale în mod frecvent la vârsta de 11 ani au manifestat un scor de depresie cu 13% mai ridicat la 14 ani, comparativ cu cele care au utilizat aceste platforme mai rar.
Această corelație poate fi atribuită expunerii constante la presiuni sociale și comparații interpersonale specifice mediului digital. Activitatea fizică joacă un rol esențial în această ecuație.
Cercetătorii au constatat că efectele pozitive ale jocurilor video sunt amplificate atunci când sunt combinate cu exerciții fizice moderate. Pentru adolescenții mai puțin activi fizic, jocurile video par să ofere un efect protector împotriva simptomelor depresive.
Studiul subliniază necesitatea unei abordări echilibrate în gestionarea timpului petrecut în fața ecranelor. Cercetătorii recomandă reglementarea, nu interzicerea utilizării dispozitivelor digitale, punând accent pe diversificarea activităților și monitorizarea tipului de conținut consumat.
Această perspectivă este susținută și de cercetări anterioare care au demonstrat potențialele beneficii ale anumitor jocuri video asupra stării de spirit și nivelului de stres.
Concluziile studiului subliniază importanța unui echilibru între activitățile digitale și cele tradiționale, precum și necesitatea unei abordări personalizate în funcție de gen și preferințe individuale.
Recomandările specialiștilor se concentrează pe moderație și diversitate în activitățile adolescenților, îmbinând timpul petrecut în fața ecranelor cu activități fizice și interacțiuni sociale directe.
