Un studiu recent realizat de Universitatea McGill din Montreal și publicat în revista Nature evidențiază o corelație între capacitatea de a identifica mirosuri și abilitățile de orientare spațială.
Cercetarea sugerează că persoanele cu un simț olfactiv mai dezvoltat tind să aibă performanțe mai bune în sarcinile de navigare. În cadrul studiului, 57 de participanți au fost implicați într-o serie de teste.
Inițial, aceștia au explorat un oraș virtual timp de 20 de minute pentru a se familiariza cu mediul și a-și forma o hartă cognitivă. Ulterior, au completat un chestionar în care li s-a cerut să navigheze între diferite puncte din orașul virtual.
În plus, participanții au fost supuși unui test de identificare a 40 de mirosuri distincte. Rezultatele au indicat că participanții cu un simț olfactiv mai acut au demonstrat o capacitate superioară de a se orienta în orașul virtual.
Studiul evidențiază faptul că mirosul și navigarea spațială activează zone suprapuse ale creierului, în special cortexul orbitofrontal mediu (COM) și hipocampul. COM este implicat în procesul decizional, în timp ce hipocampul joacă un rol crucial în memoria spațială. S
-a observat că grosimea cortexului orbitofrontal mediu stâng este asociată cu o memorie spațială mai bună, în timp ce grosimea hipocampului este corelată cu o capacitate olfactivă îmbunătățită.
Aceste observații sugerează că un creier cu abilități olfactive dezvoltate ar putea fi mai eficient în procesarea și memorarea informațiilor spațiale, facilitând astfel orientarea. O posibilă explicație pentru această legătură ar putea fi evoluționistă.
În trecut, un simț olfactiv dezvoltat ar fi fost esențial pentru supraviețuire, permițând detectarea pericolelor sau a surselor de hrană. Această capacitate ar fi fost strâns legată de memoria spațială, necesară pentru a naviga eficient în mediu.
Această cercetare are implicații în înțelegerea interconexiunilor dintre simțuri și ar putea oferi perspective valoroase în domeniul medicinei și al neuroștiinței.
De exemplu, ar putea contribui la elucidarea motivelor pentru care anumite persoane au o orientare spațială mai bună decât altele și a modului în care afecțiuni neurodegenerative, precum boala Alzheimer, afectează atât memoria spațială, cât și simțul mirosului.
De asemenea, descoperirile ar putea stimula dezvoltarea unor noi terapii pentru pacienții care și-au pierdut capacitățile olfactive, prin stimularea mirosului pentru a îmbunătăți memoria spațială.
