De decenii, carnea roșie a fost considerată un aliment cu potențial periculos pentru sănătate, numeroase studii corelând consumul acesteia cu afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip 2 și anumite forme de cancer.
Cu toate acestea, o analiză detaliată realizată de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) pune sub semnul întrebării validitatea acestor asocieri.
Majoritatea studiilor care incriminează carnea roșie sunt de tip observațional, ceea ce înseamnă că identifică o corelație între consumul de carne roșie și diverse probleme de sănătate, fără a demonstra o relație cauzală directă.
Aceste studii nu pot stabili dacă este carnea roșie cauza directă a afecțiunilor observate sau dacă alți factori legați de stilul de viață al participanților sunt responsabili.
De exemplu, persoanele care consumă cantități mai mari de carne roșie pot avea, în general, un stil de viață mai puțin sănătos, caracterizat printr-un consum redus de fructe și legume, lipsa de activitate fizică și, în unele cazuri, un consum mai ridicat de tutun sau alcool.
Aceste variabile pot distorsiona rezultatele studiilor. O altă limitare este reprezentată de faptul că datele privind consumul alimentar se bazează adesea pe declarațiile participanților, care pot fi inexacte.
În plus, creșterile de risc asociate consumului de carne roșie, raportate în studii, sunt uneori relativ scăzute, ridicând întrebări cu privire la semnificația lor reală.
Pentru a evalua soliditatea dovezilor care leagă consumul de carne roșie de diverse boli, cercetătorii IHME au analizat studiile efectuate de-a lungul deceniilor.
Ei au dezvoltat o nouă metodă, denumită „funcția de risc a sarcinii probei”, care atribuie un scor de la unu la cinci stele factorilor de risc, în funcție de calitatea datelor existente.
Rezultatele analizei nu au identificat o asociere puternică între consumul de carne roșie neprocesată și afecțiuni precum cancerul colorectal, cancerul de sân, diabetul de tip 2 sau bolile cardiovasculare.
Niciunul dintre efectele negative presupuse ale consumului de carne roșie nu a obținut mai mult de două stele pe scala de evaluare, indicând dovezi limitate sau inexistente.
Potrivit Dr. Steven Novella, neurolog la Universitatea Yale, dovezile care susțin existența unui risc direct pentru sănătate asociat consumului regulat de carne sunt reduse, sugerând că este posibil să nu existe un astfel de risc.
În schimb, există dovezi mai convingătoare care indică faptul că o dietă săracă în legume reprezintă un factor de risc mai important. Pericolul real al unei diete bogate în carne constă în faptul că aceasta poate înlocui alte alimente benefice.
Studiul IHME evidențiază o problemă mai largă în cercetarea nutrițională și de sănătate publică, marcată adesea de o lipsă de rigoare științifică.
Multe studii publicate anual stabilesc corelații între alimente și sănătate, fără a oferi dovezi cauzale solide, ceea ce poate duce la recomandări alimentare exagerate sau eronate.
Prin dezvoltarea metodei lor de evaluare a riscurilor, cercetătorii IHME își propun să ofere un instrument transparent și fiabil pentru a informa factorii de decizie publică și politică, cu scopul de a concentra atenția asupra factorilor de risc reali, nu pe corelații fragile care alimentează temeri nejustificate.
Dr
. Emmanuela Gakidou, autorul principal al studiului, afirmă că această analiză poate contribui la orientarea politicilor de sănătate și a campaniilor de prevenire, subliniind riscurile cu un impact semnificativ și identificând domeniile în care datele sunt insuficiente și necesită cercetări suplimentare.
În concluzie, consumul de carne roșie în cantități moderate, ca parte a unei diete variate și echilibrate, bogată în legume, nu pare să prezinte riscuri majore pentru sănătate.
Cu toate acestea, este important de reținut că echilibrul alimentar rămâne esențial, iar problema nu este neapărat carnea roșie în sine, ci mai degrabă o dietă dezechilibrată.
În schimb, carnea procesată, cum ar fi mezelurile, este mai des asociată cu efecte negative în studii, datorită aditivilor și proceselor de transformare la care este supusă, fiind mai indicat să se limiteze consumul acestor produse.
