România este recunoscută pentru străzile de foarte slabă calitate. Șoselele din țara noastră sunt atât de proaste, încât și dacă au fost asfaltate sau renovate recent, în câteva luni, maximum un an, acestea revin la stadiul avansat de degradare.
Întotdeauna a fost clar că străzile din România sunt realizate cu materiale ieftine sau foarte ieftine. Din păcate, în timp ce niciodată ieftin nu a însemnat și bun, de această dată, este cu atât mai adevărat. Întâmplarea face că nu doar calitatea slabă a lucrărilor și grosime asfaltului este problematică, ci și calitatea proastă a materialelor.
Drumurile românești nu se mai fac bine
Pe marginea calității drumurile autohtone a oferit o explicație științifică Dr. Ing. Ioan Bud din cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca, într-un interviu acordat Adevărul.ro. În opinia sa, există o explicație relativ simplă pentru care acestea se distrug în mai puțin de un an de la construcție. Totul pleacă de la piatra ieftină pe care o exploatăm din România și o folosim la șosele și autostrăzi. În teorie, am putea obține piatră de calitate, tot de la noi din țară, dar este semnificativ mai scumpă.
„În momentul de faţă, dacă noi vrem să construim infrastructura, noi nu avem capacităţile pentru cariere de piatră de bună calitate care să respecte cerinţele tehnice”, afirmă universitarul. Dacă nu ești foarte sigur că înțelegi ce înseamnă piatră bună, nu ești singur. „Piatra care răspunde cerinţelor tehnice de calitate înseamnă să aibă rezistenţă foarte mare, iar asta înseamnă costuri mari. Dar în ultimul timp s-a exploatat şi s-a vândut ieftin”, explică el.
„În cazul pietrei, a vinde ieftin înseamnă să exploatezi o piatră care nu are rezistenţă mare. Pentru că costurile de exploatare sunt proporţionale cu rezistenţa pietrei, de la împuşcare până la concasare (proceduri de extracţie şi prelucrare a pietrei, n.r.). Şi atunci, dacă nu a existat un control riguros pe domeniul acesta, cei care au exploatat au fost interesaţi să vândă mai degrabă piatra de mai slabă calitate. De aceea drumurile noastre nu ţin”, explicat profesorul Ioan Bud.
Cât timp nu o să ne asumăm că exploatarea pietrei bune pentru străzile patriei este un proiect de interes major și de o urgență semnificativă, alte soluții nu prea se întrevăd. „Dacă calculăm impactul de mediu a unui drum prost sau riscurile pentru pierderi materiale şi de vieţi omeneşti, este incomparabil cu a defrişa două hectare dintr-o pădure şi a exploata piatră de bună calitate din pădure. Dar lucrurile acestea nu se înţeleg. E multă patimă în această poveste, e greu de explicat în câteva cuvinte”, a concluzionat specialistul.
În ceea ce privește rolul pietrei în formarea asfaltului, acest aspect a fost de asemenea detaliat de către Ioan Bud. „Piatra este folosită de la infrastrctura de bază, până inclusiv în asfalt. În asfalt trebuie să fie o răşină, un bitum, (amestecat) într-o piatră care să aibă rugozitate şi tărie. Dacă le-ai pus într-o piatră sfărâmicioasă, o să te trezeşti că asfaltul se macină. Piatră înseamnă rezistenţă, geometrie şi granulometria. Imaginaţi-vă o pietricică rotunjită, sau una rugoasă, cu colţuri. Care e aderenţa asfaltului la cea rotundă şi care este la cea rugoasă”, a spus el.
