Sonda Parker Solar Probe, lansată în august 2018 de NASA, a reușit o performanță incredibilă. S-a apropiat de Soare mai mult decât orice alt obiect creat de om. După ce a efectuat 18 survoluri, sonda se pregătește acum să stabilească noi recorduri, apropiindu-se și mai mult de soare pe 24 decembrie 2024.
În timpul acestei întâlniri, se va afla la o distanță de aproximativ 6,1 milioane de kilometri de fotosfera solară. Misiunea Sondei Solare Parker este de a rezolva unul dintre cele mai fascinante mistere despre soare.
Oamenii de știință sunt nedumeriți de faptul că atmosfera exterioară a soarelui, numită coroană, este de peste 200 de ori mai fierbinte decât suprafața sa de bază, fotosfera.
În timp ce nucleul soarelui este principala sursă de căldură a acestuia prin fuziune nucleară, temperatura coroanei depășește 1,1 milioane de grade Celsius, în timp ce fotosfera atinge aproximativ 5.500 de grade Celsius.
Conform legilor termodinamicii, temperaturile ar trebui să scadă pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa de căldură, ceea ce nu se întâmplă în cazul soarelui. Pentru a înțelege această enigmă, sonda Parker Solar Probe zboară deasupra coroanei pentru a colecta date și a studia acest fenomen misterios.
Noua abordare planificată pentru 2024 va aprofunda și mai mult această explorare. Sonda Parker Solar Probe utilizează tehnologii avansate pentru a rezista la temperaturile extreme ale soarelui. Scutul său termic, cunoscut și sub numele de „scut termic” sau „scut de protecție termică”, reprezintă inima protecției sale.
Acest scut este realizat din carbon întărit cu un material ușor numit compozit de carbon. Având forma unei cupe mari de plăcintă și măsurând aproximativ 2,5 metri în diametru, acesta joacă un rol crucial în absorbția și disiparea căldurii intense din timpul apropierii de Soare.
Interesant este faptul că scutul nu este plasat în centrul sondei, ci este atașat la o structură avansată numită Solar Arrays Cooling System. Acest lucru îi permite să fie orientat pentru a proteja instrumentele sensibile, în timp ce acestea continuă să funcționeze la temperaturi mai moderate.
Sonda Parker Solar Probe folosește, de asemenea, un sistem de răcire activă pentru a menține temperaturi acceptabile. Apa extrem de purificată circulă prin tuburi în interiorul scutului termic. Pe măsură ce apa se evaporă, aceasta ia căldura cu ea, ajutând la menținerea instrumentelor științifice la temperaturi mai scăzute.
În plus, componentele și instrumentele electronice ale sondei sunt special concepute pentru a rezista la temperaturi extreme. Inginerii au dezvoltat acoperiri și izolatori termici avansați pentru a proteja aceste sisteme sensibile de efectele dăunătoare ale căldurii intense.
În plus, sonda dispune de un sistem sofisticat de management termic care deplasează eficient căldura generată de componentele electronice către zone specifice pentru disipare, asigurându-se că fiecare componentă rămâne la temperaturi sigure și funcționale.
Sonda Parker Solar Probe și-a demonstrat deja durabilitatea, zburând printr-o ejecție masivă de materie stelară numită ejecție de masă coronală (CME) în septembrie 2022. Această misiune reprezintă un pas important în înțelegerea Soarelui și a coroanei sale misterioase.
